Subiectul corupţiei a fost utilizat în mod excesiv ca armă politică între combatanţi, în cadrul celor trei procese electorale care au avut loc în intervalul mai 2007 - mai 2008 (referendum, alegeri euro-parlamentare şi locale), ceea ce a dus la demonetizarea acestei teme în ochii opiniei publice, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International (TI) România.
Cu prilejul lansării Raportului Naţional asupra Corupţiei 2008, domnia sa a precizat că, în această situaţie, pericolul real este "scăderea vigilenţei publicului faţă de un subiect atât de important pentru dezvoltarea societăţii româneşti, tendinţă ce poate continua, dacă tema este monopolizată ori utilizată pentru interese politice".
Raportul arată că, în urma alegerilor locale, au fost aleşi ori realeşi politicieni care se aflau sub investigaţie, deşi acest lucru era cunoscut de opinia publică. "Nu punem în discuţie prezumţia de nevinovăţie, ci ne exprimăm îngrijorarea cu privire la scăderea vigilenţei publicului", scrie în documentul TI.
Acesta face referire la evoluţiile instituţionale, legislative şi de politică publică, cu impact împotriva corupţiei, oferind totodată recomandări în sectoarele care au avut rezultate slabe în perioada de monitorizare (mai 2007 - mai 2008).
Aşadar, documentul arată că Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat să fie vedeta instituţională a luptei împotriva corupţiei, însă s-au multiplicat acuzele la adresa acesteia cu privire la implicarea sa politică, ori cu privire la lipsa de rezultate în raport cu imaginea pe care o deţine.
Raportul menţionează: "Adesea, aceste critici au venit din partea persoanelor aflate în investigaţia DNA, însă au fost întărite şi de controalele CSM care au relevat nereguli în proceduri, ori scurgerea de informaţii din cadrul instituţiei".
TI consideră că atacurile la adresa DNA trebuie să înceteze, dar şi această instituţie trebuie să dea garanţii de obiectivitate şi eficacitate în combaterea fenomenului corupţiei.
Pe de altă parte, TI atrage atenţia că România are, în continuare, o practică judiciară insuficientă cantitativ şi disproporţionată în materie penală, cu privire la faptele de corupţie. Totodată, Raportul subliniază că "anul 2007 a marcat o evoluţie instituţională deosebit de periculoasă la nivelul Curţii Constituţionale, care a început sa emită practica neunitară în privinţa interpretării aceloraşi norme constituţionale".
Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu se remarcă pozitiv, TI arătând că acesta manifestă o tendinţă de întărire a gradului său de independenţă nu numai faţă de celelalte puteri, ci şi faţă de lege.