Traseul companiei pe piaţa de capital

Acţiunile Aerostar sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti din 10 februarie 1998, cu simbolul bursier ARS.

Compania a devenit cu capital integral privat după ce a fost privatizată în februarie 2000, când Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) a vândut pachetul majoritar de acţiuni companiei IAROM, controlată de Mihai Toncea, firmă ce se ocupa cu acordarea de consultanţă şi studii de strategie în industria aeronautică, pentru suma de 55 miliarde ROL (circa 3 milioane de dolari).

Privatizarea a fost controversată, din cauza faptului că, printre acţionarii IAROM, se aflau Şerban Teodorescu, consilier în Ministerul Industriei şi Comerţului şi Dan Gozia, directorul din acel moment al Departamentului de coordonare şi control din FPS, prin intermediul companiei GIAR (Grupul Industriei Aeronautice Române).

Totodată, FPS a organizat pentru privatizare o licitaţie publică, în octombrie 1999, la care îşi anunţă participarea de firme cu renume în indus-tria militară şi aeronautică, respectiv DASA (companie nemţească, actual EADS) , Lockheed Martin (americani), Thomson (francezi) şi Elbit Systems (israelieni), ce s-au retras rapid, într-o anumită măsură din cauza situaţiei precare a companiei, indus-triei şi economiei. Licitaţia s-a amânat, astfel, până în 2000.

Printre condiţiile impuse de FPS firmei IAROM a fost păstrarea profilului de activitate timp de cinci ani, imposibilitatea de a dizolva societatea timp de zece ani şi de a face concedieri colective timp de trei ani. IAROM a mai fost obligată prin contract să investeas-că 1,2 milioane de dolari şi să majoreze capitalul social cu alte 1,4 milioane de dolari, intr-un interval de trei ani.

După privatizare, structura acţionariatului a devenit următoarea: PAS (asociaţia salariaţilor) + IAROM - 70%; SIF Moldova (SIF2) - 11%; Liber tranzacţionabil în piaţă - 18%.

Compania din Bacău, specializată cândva în mentenanţa avionului de luptă MiG21, nu doar a supravieţuit schimbării sistemului economic şi politic, ci şi-a diversificat şi schimbat de-a lungul timpului domeniul de activitate preponderent din cel al spaţiului militar în cel al aviaţiei civile.

Listarea companiei în plină criză economică (guvernările Convenţiei Democrate) a însemnat că preţul acţiunii ARS a înregistrat oscilaţii mici de preţ, cotaţia tranzacţionându-se sub preţul de listare cel puţin până la începutul lui 2001, când economia României s-a stabilizat şi a intrat pe o tendinţă de creştere. Avansul economiei ţării a fost constant până în anul 2008, în care PIB a atins cea mai mare valoare istorică în termeni reali, iar eficientizarea şi schimbarea planului de afaceri se observă în evoluţia cotaţiei, ce a continuat tendinţa ascendentă, fiind încununată cu maxim după maxim chiar şi după corecţia severă a cotaţiilor bursiere din anul 2008.

• 2000-2003

În perioada 2000-2002, investiţiile s-au concentrat pe asigurarea accesului la tehnologii şi programe menite să menţină compania pe linia de vârf. Pentru restructurare tehnologică, compania a alocat 2,6 milioane de dolari.

Reluarea creşterii economice s-a produs de-abia din anul 2000 încolo, iar cotaţia a început să înregistreze fluctuaţii mai importante de abia din ianuarie 2001 încoace.

Odată cu startul lui 2001, cotaţia companiei s-a înscris pe o tendinţă ascendentă, însă concentrarea acţionariatului a presupus, totodată, o activitate de tranzacţionare redusă, relevată de volumele scăzute.

Majorările de capital succesive, asumate prin contractul de privatizare, au dus capitalul social al companiei la 113.882.850.000 ROL, la data închiderii procesului de subscriere a acţiunilor noi emise (8 noiembrie 2002), divizat în 4.555.314 acţiuni, cu o valoare nominală de 25.000 de ROL.

Aprobarea unei noi majorări de capital, tot în finalul anului 2002, de această dată prin încorporarea primelor de emisiune, a beneficiilor şi rezervelor, a impulsionat cotaţia de la sfârşitul acelui an şi începutul lui 2003. În urma operaţiunii, în cadrul căreia s-au acordat gratuit, de exemplu, 55 de acţiuni unui acţionar care deţinea 35 de acţiuni, capitalul social al emitentului a devenit 292.841.325.000 de ROL, divizat în 11.713.653 de titluri.

Pe lângă majorarea de capital, un buget de venituri şi cheltuieli ce preconiza creşterea afacerilor şi profitabilităţii în 2003 a stimulat activitatea de tranzacţionare la finalul lui 2002.

Cotaţia şi-a continuat evoluţia pozitivă pe fondul distribuirii de dividende, în prima parte a anului, intrând însă în consolidare în jumătatea secundară a lui 2003. Acţionarii au aprobat preluarea de la Stat a pachetului majoritar la producătorul de emiţătoare şi echipamente de telecomunicaţii Elprof din Bucureşti, în consorţiu cu Iarom. Totodată, au aprobat constituirea unei societăţi mixte cu Stork Fokker Aerostructures din Olanda şi majorarea ulterioară a capitalului social al acesteia, companie la care Aerostar avea 51%.

În primii trei ani de după 2000, valoarea exportului a reprezentat peste 50% din vânzări, atingând o cotă de peste 51% din afaceri, în 2003. Principalele pieţe de desfacere în 2003 au acoperit piaţa militară şi civilă, iar geo-grafic, majoritatea continentelor: Europa, Asia, America, Africa. În 2004, specialiştii Aerostar şi-au făcut debutul în domeniul lucrărilor de întreţinere la avioane Boeing 737. Tot în 2004, compania a obţinut autorizarea în domeniul fabricaţiei de componente de aviaţie şi aerostructuri pentru aviaţie civilă şi a fost evaluată conform normelor europene (AECMA EASE) pentru furnizorii din aviaţie, obţinând în acest fel accesul ca furnizor în programe internaţionale de aviaţie.

Ponderea cea mai mare în vânzările societăţii o reprezentau atunci reparaţiile de avioane şi motoare (55,04%), urmată de sistemele defensive terestre (15,41%) şi modernizarea de avioane MIG-21 (6,51%). Celelalte activităţi acopereau: 6,20% - fabricaţie de butelii GPL; 5,15% - construcţia de avioane; 5,86% - hidraulică şi trenurile de aterizare; 3,49% - echipamente electronice.

• 2004-2008

Cotaţia a reintrat pe o pantă ascendentă la mijlocul lui 2004, pe fondul unor volume mari, însă rezultatele financiare semestriale sub aşteptări (la nivelul mai multor companii importante), publicate în august, au redus din avântul cotaţiei ARS, care însă, pe finalul anului, a revenit puternic pe tendinţa de creştere, atingând un prim maximum post-listare important în a doua săptămână din februarie 2005.

Luna martie din 2005 a însemnat o retragere subită şi puternică de la noile maxime, mişcare apărută pe fondul unei valori tranzacţionate reduse, în mare măsură din cauza faptului că AGA, întrunită pe 17 martie, a fost nevoită să dezbătă un program de res-tructurare al companiei care trebuia să conducă la ajustarea numărului de personal. Într-un interviu acordat Ziarului BURSA în aprilie 2005, directorul general Grigore Filip arăta că activitatea Aerostar avea să fie puternic afectată în acel an din cauza evoluţiei cursului de schimb.

În 2005 s-a realizat şi denominarea valorii nominale a acţiunilor ARS şi a valorii capitalului social, ce a ajuns la 29.284.132,5 lei, divizat în 11.713.653 de titluri, fiecare cu o valoare de 2,5 lei. Totodată, pe 25 noiembrie 2005, Aerostar a anunţat semnarea unui nou contract privind reparaţia de motoare de avion în valoare de 6,6 milioane de dolari, valabil până în 2007.

Cotaţia a revenit din minime în luna mai din 2005, volumele reduse crescând însă volatilitatea titlului ARS pe perioada următoare. Până la începutul anului 2006, cotaţia a fluctuat în preajma aceloraşi valori, de unde a început, însă, o creştere pe termen mediu, pe fondul tendinţei generale ascendente a pieţei. În lunile care au urmat, cotaţia s-a lovit în repetate rânduri de o rezistenţă puternică, spartă de abia în octombrie 2006.

De menţionat şi faptul că în a doua parte a lunii februarie 2006, deşi indicii au marcat scăderi, cotaţia titlurilor Aerostar a crescut până aproape de limita maximă admisă, pe fondul unor volume generate de anunţul privind intenţia distribuirii unui dividend generos. Compania a mai semnat un contract de prestări servicii şi mentenanţă în martie, în valoare de 28,72 milioane de lei, iar în aceeaşi lună acţionarii au aprobat majorarea capitalului social al companiei mixte cu Stork Fokker şi au aprobat şi constituirea, împreună cu parteneri din Rusia, a unei societăţi cu scopul de facilitare a importului de echipamente de aviaţie şi a exportului de lucrări de reparaţii şi modernizări pentru avioane şi sisteme de aviaţie.

În orice caz, rezultatele financiare în creştere la nouă luni (cifră de afaceri de 80,77 milioane lei, în creştere cu 21,3% faţă de perioada similară a anului trecut; profit net de 7,57 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului anterior), publicate în octombrie 2006, au impulsionat cotaţia către noi maxime istorice.

Începând cu ianuarie 2007 a fost demarată o creştere explozivă a cotaţiei, pe fondul tendinţei pozitive a pieţei (BET şi indicele compozit BET-C au doborât maxim istoric după maxim istoric în ianuarie) şi a semnării mai multor contracte ce, cumulat, ofereau venituri de peste 70 milioane de dolari companiei şi intrarea pe piaţa întreţinerii de avioane civile. Cotaţia ARS creştea datorită unor aşteptări pozitive ale investitorilor în legătură cu rezultatele financiare ale companiei la 31 decembrie 2006, preciza Marius Soimoşan de la SSIF Romcapital Timişoara, în februarie 2007. Tot domnia sa arăta, cu o lună în urmă, că exista atunci un aflux important de capital în piaţa noastră de capital.

De altfel, în ceea ce priveşte optimismul din piaţă referitor la Aerostar, directorul general Filip ne preciza în februarie că Aerostar plănuia să atingă o cifră de afaceri de 200 milioane de lei până în 2010, precum şi faptul că societatea a obţinut venituri din vânzări în 2008 de 139 milioane de lei, peste aşteptările din BVC. Politica consecventă de dividende a companiei a reprezentat un alt factor important pentru evoluţia pozitivă a cotaţiei în primele luni din 2007.

Cotaţia a bătut maxim după maxim până în luna aprilie, evoluţie apărută pe volume mari, după anunţul că societatea şi-a dublat profitul şi cel privind distribuirea dividendului. Ascensiunea preţului ARS s-a oprit pentru scurt timp (pe fondul reducerii interesului şi trecerea în ex-dividend, precum şi din cauza unui profit în scădere în primele trei luni din an), doar pentru a fi impulsionată către un nou maximum, atins în luna iulie, de anunţul privind semnarea a două contracte multianuale în valoare totală maximă de circa 21 milioane de euro.

Ulterior, cotaţia a intrat, pe termen lung, pe o tendinţă descendentă abruptă, accentuată la început de diminuarea profitului obţinut în primele şase luni ale anului, în ciuda unei creşteri a afacerilor. Totuşi, rezultatele la nouă luni din finalul lunii octombrie au adus şi o reducere a afacerilor, având un efect puternic negativ asupra preţului acţiunii Aerostar.

Prezentarea intenţiei acţionarilor de a splita acţiunea ARS în raport de 1:10 (o acţiune veche cu o valoare nominală de 2,5 lei s-a transformat în 10 acţiuni noi cu o valoare nominală de 0,25 lei) a susţinut cotaţia pentru scurt timp în finalul lui 2007, însă deprecierea a continuat pe parcursul lunilor următoare pe măsură ce criza financiară demara.

Potrivit brokerilor consultaţi, în 2008, titlurile ARS au evoluat, per ansamblu, în ton cu indicele general al bursei, iar anumite excese apărute în preţ, precum creşterea de peste 50% în patru şedinţe la mijlocul lunii iunie, au fost corectate de piaţă.

Ionuţ Bindea, analist financiar la Vanguard, era de părere că principala influenţă asupra preţului acţiunii în acel an a avut-o creşterea preţurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale, reflectate într-o creştere a costurilor cu 60% ale ARS.

În iunie 2008, Aerostar şi-a lichidat participaţiile deţinute la A-E Electronics Bacău şi Elprof Bucureşti, pentru 2,5 milioane de dolari.

În finalul lui octombrie, cotaţia a atins un bottom în jurul unui suport din aprilie 2006, de unde a crescut cu circa 15% în perioada 5 noiembrie - 5 decembrie. Pe termen scurt, cotaţia a coborât spre noile minime, în timp ce pe termen lung cotaţia a intrat într-o tendinţă ascendentă cu oscilaţii foarte mici de preţ, cel puţin în comparaţie cu fluctuaţiile de dinainte de criză.

• 2009-2014

Volumele care au guvernat cotaţia în această perioadă (cu cifra de afaceri în creştere şi profit în scădere) s-au menţinut reduse până în februarie 2010, de unde cotaţia a explodat (94% creştere din ianuarie 2010 până în 7 aprilie 2010) pe fondul rezultatelor financiare peste aşteptări şi a propunerii de dividend din martie.

În adunarea din 14 aprilie, acţionarii au aprobat contractarea de credite în sumă de 27,4 milioane de lei, pentru finanţarea deficitului temporar de trezorerie şi pentru extinderea capacităţilor de fabricaţie, fapt ce a dus la vânzări masive şi scăderea cotaţiei. A urmat o perioadă de consolidare până în finalul lui septembrie, când titlurile au crescut puternic. Analiştii de la Target Capital recomandau poziţia "hold" pentru acţiunile ARS, în iulie 2010.

A urmat un nou parcurs orizontal pe termen lung, perioadă încheiată în vara lui 2012.

În 2011, la finalul primelor şase luni, cifra de afaceri a companiei a scăzut cu 9,5% faţă de perioada similară a anului 2010, pe fondul diminuării producţiei vândute precum şi a veniturilor din vânzări. Tot în 2011, acţionarii au aprobat majorarea capitalului social cu 8,2 milioane lei, de la 29,2 milioane lei la 37,4 milioane lei, şi distribuirea de dividende în aceeaşi sumă. Fondurile din majorarea de capital urma să fie utilizate pentru susţinerea programului de investiţii. Suplimentarea capitalului s-a realizat prin majorarea valorii nominale a acţiunilor, de la 0,25 lei la 0,32 lei, fără modificarea numărului de titluri.

Cotaţia a revenit pe un parcurs ascendent în urma câştigării unui nou contract, de data asta de 18,5 milioane de dolari, şi marcării unei majorări de 38% a cifrei de afaceri în primul semestru din 2012.

În 13 iulie 2012, Aerostar a anunţat începerea proiectului "Crearea unei noi capacităţi de fabricaţie pentru diversificarea producţiei şi creşterea exportului", proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului era de aproape 22 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă a fost de 8,69 milioane de lei.

În orice caz, tendinţa de creştere a cotaţiei a continuat pe termen lung, în principal pe fondul creşterii constante a afacerilor şi distribuirii de dividende.

La mijlocul lui 2014, cotaţia a încununat revenirea, atingând un nou maximum istoric, evoluţie apărută pe fondul impulsului dat atât de anunţarea intenţiei de a distribui ca dividende 70% din profitul aferent anului 2013, dar mai ales de folosirea cotei de 30% din profitul rămas pentru majorarea capitalului social, împreună cu profitul aferent anilor 2008, 2009, 2011 şi 2012. În urma acestei majorări, capitalul social subscris al companiei a cres-cut de la 37.483.689 lei la 48.728.784 lei, valoarea din prezent. Majorarea capitalului social s-a realizat în scopul creşterii capitalurilor proprii necesare pentru completarea capitalului de lucru şi pentru finanţarea programelor de investiţii necesare susţinerii programelor de producţie, potrivit companiei. Pentru fiecare 10 acţiuni deţinute, fiecare acţionar a primit 3 acţiuni nou emise.

Tot în 2014, ponderea exportului în afacerile Aerostar a depăşit 86% din vânzări, la o cifră de 212 milioane de lei şi un profit net de 15 milioane de lei. În această perioadă, compania a înregistrat creşteri pe liniile de afaceri din domeniul aviaţiei civile (72% din vânzări în acest domeniu în 2013) şi şi-a dezvoltat poziţia pe piaţa aeronautică.

• 2015-2019

După un nou maximum istoric în finalul lui 2014, cotaţia a intrat în consolidare, de unde a demarat în luna aprilie a anului 2015 o nouă creştere puternică, susţinută de rulaje consistente, impulsionată de comunicatul ARS de la BVB privind acordarea de dividende în sumă de 13,55 milioane de lei.

Preţul de tranzacţionare a unei acţiuni ARS a oscilat în anul 2015 între un nivel minim de 1,67 lei şi un nivel maxim de 3,25 lei.

În primul semestru din 2015, compania a înregistrat un profit de patru ori mai mare decât cel din perioada similară a anului anterior. Totuşi, în ciuda rezultatelor financiare pozitive, cotaţia a urmat un parcurs descendent până în ianuarie 2016, atingând 2,1 lei/titlu, de unde a demarat o nouă perioadă de creştere susţinută ce s-a derulat în următoarele 17 luni, până în august 2017.

În acest interval, preţul titlului a atins noi maxime, pe fondul consolidării afacerii (noi programe în care devine furnizor, precum protocolul cu Airbus) şi creşterea veniturilor, iar ponderea veniturilor din sectorul aeronautic în cifra de afaceri s-a menţinut ridicată, ţinta fiind ca exporturile să ajungă la o pondere de 80%.

La finalul lui 2016, capitalizarea bursieră a companiei la BVB a crescut de la 414,19 milioane de lei, la începutul anului, la 497,94 milioane de lei, iar preţul de tranzacţionare a unei acţiuni ARS a oscilat în 2016 între un nivel minim de 2,24 lei şi un nivel maxim de 3,27 lei. Începând cu august 2017, acţiunile companiilor cu legături cu industria de apărare, printre care şi Aerostar, au înregistrat creşteri pe fondul impulsului reprezentat atât de rezultatele financiare pozitive ale unora dintre ele, cât şi datorită programului de înzestrare prin care ţara noas-tră s-a angajat să aloce 2% din PIB pentru apărare în următorii ani. Brokerii susţineau că investitorii se gândesc că, în cadrul acestui program de înzes-trare al armatei, se vor construi fabrici în ţara noastră.

În data de 30 august, acţiunile Aerostar au săltat cu 14,84%, la 4,41 lei/unitate, în contextul apariţiei ştirii că societatea urma să ocupe, în următorii ani, de repararea avioanelor F-16 achiziţionate din Statele Unite.

În ziua următoare, corecţia ex-dividend a demarat o nouă tendinţă de scădere pentru titlurile ARS, pe termen mediu, preţul acţiunii marcând însă, în şedinţa din 18 octombrie, un nou salt pe fondul semnării memorandumului de înţelegere între Ministerul Economiei, prin Aerostar, şi compania americană Raytheon, ce a permis achiziţionarea sistemelor Patriot de către Armata Română.

Rezultatele financiare la nouă luni, în scădere faţă de perioada similară a anului anterior, au scăzut interesul pentru titlurile emitentului, în general animate de volume reduse.

A urmat o nouă perioadă de creşteri şi scăderi succesive pentru titlurile ARS, menţinându-se însă tendinţa ascendentă, cotaţia atingând un nou maximum de 5,36 lei în şedinţa din 15 martie 2018, cu o zi înaintea convocatorului ce anunţa dividendul repartizat din profitul anului anterior şi la două săptămâni după emiterea de către Raytheon a unei cereri de ofertă către Aerostar pentru a obţine mai multe informaţii despre piesele care ar putea fi fabricate la Bacău pentru radarul Patriot, parte din sistemul de rachete Patriot.

Tot în martie, respectiv în 8 martie, compania a raportat un profit net preliminar de 53 milioane lei, în scădere cu 5,84% faţă de rezultatul anului 2016, şi o diminuare a afacerilor cu 4,5%, la 340,17 milioane de lei.

De aici, cotaţia a intrat într-o consolidare, oscilaţiile de preţ fiind reduse, o perioadă de evoluţie laterală care se întinde până în prezent (cotaţia ARS nu a fost afectată sever de căderile generalizate produse de OUG 114/ 2018), în ciuda creşterii profitabilităţii şi a cifrei de afaceri în 2018, res-pectiv scăderea profitabilităţii cu 22% în primul trimestru din 2019. Compania a distribuit din profitul aferent anului 2018 dividende în sumă de 14,31 milioane de lei. În acest an, Aerostar a livrat 26 de aeronave după lucrări de mentenanţă: 19 Boeing 737 şi 7 Airbus 320.

La începutul lunii martie a acestui an, Aerostar a anunţat că a primit de la Raytheon o comandă de piese şi subansamble destinate sistemului de apărare antiaeriană Patriot, pe care ţara noastră l-a chiziţionat în urma unui acord cu guvernul federal al Statelor Unite, pentru suma de circa 3,9 milioane de dolari. Comanda oficializa colaborarea dintre cele două companii. În cadrul acestui parteneriat, Aerostar va putea exporta componente către celelalte cincisprezece naţiuni din cadrul aşa-numitului Parteneriat Patriot, care deţin, împreună, peste 220 de unităţi Patriot.

Compania, ce are în prezent o valoare de piaţă la BVB de circa 775 milioane de lei, este aşteptată să-şi publice rezultatele financiare semestriale în data de 16 august.