English
Textul constituţional este destul de clar, dar nu vrea să îl interpreteze nimeni exact aşa cum este scris. Nici măcar magistraţii Curţii Constituţionale care au decis că Preşedintele României trebuie să o revoce pe şefa DNA la cererea ministrului justiţiei.
Conform art. 80 alin.2 din Constituţie, Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.
Cum realizează şeful statului această obligaţie de veghere la buna funcţionare a autorităţilor publice?
Se spune în continuare în cadrul aceluiaşi articol constituţional:
"În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate."
A exercita funcţia de mediere pentru asigurarea bunei funcţionări a autorităţilor publice nu înseamnă a acţiona după cum îţi cere una sau alta dintre autorităţi. Medierea înseamnă preluarea părerilor tuturor părţilor implicate, analizarea solicitărilor acestora şi luarea unei decizii proprii, nicidecum impuse, fie ea şi de CCR.
Cu toate acestea, în spaţiul public se discută despre suspendarea Preşedintelui României pentru o decizie a CCR care goleşte de conţinut funcţia de mediere a şefului statului şi anulează practic alineatul 2 al articolului 80 din Constituţia României.
Au trecut zece zile de când CCR a publicat motivarea deciziei din 30 mai, prin care susţine că Preşedintele Klaus Iohannis trebuie să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA.
Între timp a avut loc un miting al "cămăşilor albe" din PSD, toate taberele au prezentat argumente pro şi contra suspendării din funcţie a Preşedintelui României în cazul în care acesta va refuza demiterea şefei DNA, vizita delegaţiei Comisiei de la Veneţia, dar şi o luptă aprigă în Parlament între putere şi opoziţie privind modificarea legislaţiei penale.
În timp ce liderul PSD Liviu Dragnea nu pare dispus să vorbească deocamdată despre suspendarea şefului statului, vicepreşedinţii social-democraţi sunt mai slobozi la gură şi au emis diferite opinii cu privire la motivele unei eventuale suspendări.
Adrian Ţuţuianu, Paul Stănescu, Florin Iordache, Olguţa Vasilescu, Gabriela Firea fac parte din tabăra celor care susţin că un eventual refuz al lui Iohannis de a acţiona aşa cum îi impune decizia CCR din 30 mai ar reprezenta o încălcare a Constituţiei, deoarece în motivarea deciziei se spune că printr-un astfel de refuz s-ar institui un blocaj instituţional între autorităţile statului.
"Dacă termenul nu va fi rezonabil şi nu va fi aplicată decizia CCR, cu siguranţă va fi o suspendare", a precizat Olguţa Vasilescu, la o emisiune difuzată de TVR.
Vicepremierul Paul Stănescu a declarat: "Da, şi eu spun că trebuie suspendat în momentul în care nu semnează revocarea. O să aşteptăm să vedem. A zis că mai are puţin de citit, nu aşa mult, aşa a zis preşedintele, şi în momentul în care va spune că nu este de acord cu decizia CCR, sigur, în partid, vom decide ce facem în continuare. Vom analiza din toate punctele de vedere şi vom lua o decizie în partid".
• Scenariul PSD: suspendare în trei paşi
Primul scenariu privind suspendarea lui Iohannis a fost dezvăluit de social-democratul Eugen Nicolicea. Conform acestuia, suspendarea se va face în trei paşi.
Pasul 1: Iohannis este suspendat, interimatul funcţiei de Preşedinte al României este preluat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu
Pasul 2: Tăriceanu emite decretul de revocare a şefei DNA şi numire a noului procuror-şef DNA.
Pasul 3. Parlamentul anulează hotărârea de suspendare a lui Iohannis. Nu se mai organizează referendum de demitere şi şeful statului revine în funcţie la Cotroceni.
Planul dezvăluit de Eugen Nicolicea este neconstituţional. De ce?
Pentru că odată pornită procedura suspendării, ea se finalizează cu constatarea de către Curtea Constituţională a rezultatului referendumului de demitere a Preşedintelui României.
De unde reiese acest lucru?
Din motivarea deciziei CCR nr.730 din 9 iulie 2012, reţinem că "efectele suspendării constau în întreruperea mandatului prezidenţial până la validarea rezultatului referendumului de către Curtea Constituţională."
Cu alte cuvinte procedura suspendării se termină după validarea rezultatului referendumului.
Aşa că ipoteza lui Nicolicea nu are acoperire în plan constituţional privind pasul al treilea prezentat de către social-democrat.
Cu privire la motivele suspendării, în motivarea aceleiaşi decizii 730/2012 Curtea a statuat că "pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Preşedintele României ar împiedica funcţionarea autorităţilor publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare".
Probabil că social-democraţii se gândesc că aici ar avea acoperire suspendarea lui Iohannis. Ei ar putea motiva că Preşedintele României se sustrage de la aprobarea cererii de revocare şi ar împiedica astfel funcţionarea unei autorităţi publice, mai ales că în decizia din 30 mai 2018, CCR vorbeşte despre un blocaj inter-instituţional, între Ministerul Justiţiei şi DNA.
• Buna funcţionare, pe baza rolului de mediator
Dar Klaus Iohannis nu se sustrage îndeplinirii niciunui act. Deşi CCR spune că Preşedintele României trebuie să emită decretul de revocare a şefei DNA, Klaus Iohannis nu este obligat să facă acest lucru. Chiar dacă decizia CCR este obligatorie pentru toţi cetăţenii.
De unde reiese acest lucru?
Conform art. 80 alin.2 din Constituţie, Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice.
Cum realizează şeful statului această obligaţie de veghere la buna funcţionare a autorităţilor publice?
Se spune în continuare în cadrul aceluiaşi articol constituţional:
"În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate."
A exercita funcţia de mediere pentru asigurarea bunei funcţionări a autorităţilor publice nu înseamnă a acţiona după cum îţi cere una sau alta dintre autorităţi. Medierea înseamnă preluarea părerilor tuturor părţilor implicate, analizarea solicitărilor acestora şi luarea unei decizii proprii, nicidecum impuse, fie ea şi de CCR.
• Suspendarea, datorie patriotică a PSD?
În dezbaterile privind suspendarea lui Klaus Iohannis au mai intervenit încă două scenarii furnizate de analiştii politici şi jurnaliştii invitaţi la emisiunile televiziunilor de ştiri. Fie că vorbim despre Ion Cristoiu, despre Rareş Bogdan, Cozmin Guşă şi alţii, subiectul principal al acestei perioade este ce va face Iohannis cu decizia CCR şi de ce trebuie el suspendat.
Al doilea scenariu privind suspendarea Preşedintelui României a fost construit marţi seară în cadrul unei emisiuni difuzată de Antena 3.
Ion Cristoiu a susţinut că Preşedintele a încălcat deja Constituţia României pentru că refuză deocamdată să pună în aplicare decizia CCR. Un alt motiv pentru care Iohannis ar putea fi suspendat ar fi în cazul în care acesta refuză să promulge legile privind Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi cele prin care se modifică anumite norme din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală.
"E o datorie patriotică a PSD să îl suspende imediat pe Klaus Iohannis şi să organizeze referendumul. A încălcat clar Constituţia. PSD poate să plece de la putere, dacă nu se întâmplă acum, nu va promulga nicio lege. Ce face PSD dacă preşedinte refuză să promulge legile? Klaus Iohannis nu va semna revocarea pentru că aşa vrea el. Dacă preşedintele nu vrea să semneze, s-a terminat", a afirmat Ion Cristoiu.
El a prezentat şi ce se va întâmpla dacă Preşedintele va fi suspendat. Tăriceanu ar trebui să pună în aplicare decizia CCR şi să promulge actele normative privind modificarea legislaţiei penale.
• 20 iunie, data suspendării lui Iohannis?
Al treilea scenariu a fost prezentat de Realitatea TV în emisiunea "Jocuri de putere" moderată de Rareş Bogdan. Conform acestuia, coaliţia PSD-ALDE, chiar dacă nu vorbeşte pe faţă despre suspendarea lui Klaus Iohannis, nu înseamnă că nu o pregăteşte.
Iar scenariul oferit de Rareş Bogdan are cinci paşi.
În prima fază s-ar repeta scenariul din anul 2012, de la suspendarea lui Traian Băsescu. Coaliţia majoritară PSD-ALDE pregăteşte o şedinţă de plen comună a celor camere a Parlamentului, care ar urma să se desfăşoare în 20 iunie, cu o zi înainte de data fixată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea sentinţei pe fond în dosarul Bombonica, în care procurorii au solicitat o pedeapsă exemplară pentru inculpatul Liviu Dragnea: 7 ani şi 6 luni de închisoare.
Mai mult, procurorii au solicitat instanţei, dacă aceasta îl va condamna pe Dragnea la pedeapsa închisorii, să ţină cont că acesta este recidivist, având o condamnare definitivă cu suspendare în dosarul Referendumul, şi, chiar dacă acum aveam de-a face cu o decizie dată la fond, magistraţii să dispună încarcerarea imediată a liderului PSD.
Cu prilejul şedinţei comune de plen din 20 iunie 2018, coaliţia majoritară ar urma să schimbe ordinea de zi şi să introducă în dezbatere suspendarea Preşedintelui României, pe care să o şi aprobe în aceeaşi zi.
Acest plan pe repede înainte are însă o hibă. Pentru a îl suspenda efectiv pe Iohannis, Parlamentul are nevoie în prealabil de solicitarea avizului consultativ al Curţii Constituţionale. Ceea ce ar însemna că în zilele următoare, CCR să se pronunţe pe o astfel de solicitare formulată de coaliţia majoritară.
Mai mult, în motivarea deciziei nr. 730 din 9 iulie 2012 se arată că "doar Parlamentul poate hotărî suspendarea Preşedintelui, având dată această putere, iar odată declanşată procedura parlamentară de suspendare din funcţie a Preşedintelui Românie, potrivit Constituţiei, aceasta nu poate fi oprită" şi că ea se finalizează cu validarea referendumului de demitere de către CCR.
Conform art. 95 alin.3 din Constituţia României acest referendum trebuie organizat în maximum 30 de zile de la suspendarea Preşedintelui.
• Înlocuirea şefilor DNA şi DIICOT, priorităţi ale interimarului
Al doilea pas după suspendarea lui Iohannis ar fi ca preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, să devină preşedinte interimar al României.
Următorul pas din acest scenariu presupune ca preşedintele interimar să semneze decretul de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.
Acest pas este posibil, deoarece demiterea şefei DNA nu intră în atribuţiile care nu pot fi exercitate de către preşedintele interimar.
Conform art. 98 alin. 2 din Constituţia României, preşedintele interimar al ţării nu poate exercita atribuţiile prevăzute la art. 88-90 şi care se referă la mesajele adresate Parlamentului, la dizolvarea Parlamentului şi la organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes naţional.
Al patrulea pas din acest scenariu prevede ca preşedintele interimar să promulge întregul pachet legislativ din domeniul justiţiei. Şi acest lucru este posibil, pentru că nu este interzis de dispoziţiile art.95 alin. 2 din Constituţia României.
Pasul mai prevede şi schimbarea lui Daniel Horodniceanu din funcţia de şef al DIICOT sau înlăturarea lui din cercetarea plângerii pe care Ludovic Orban, şeful PNL, a făcut-o la adresa prim-ministrului Viorica Dăncilă.
Oricum, în acest moment, la Cotroceni, se află propunerea depusă de ministrul justiţiei Tudorel Toader, solicitare care a primit avizul pozitiv al secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, privind numirea în funcţia de procuror-şef al DIICOT a lui Felix Bănilă. Aşa că preşedintele interimar ar putea emite două decrete deodată: de încetare a interimatului lui Horodniceanu şi de numire a lui Felix Bănilă, omul lui Tudorel Toader.
• Iohannis, cu un pas înaintea scenariului
Al cincilea pas al acestui scenariu prevede ca preşedintele interimar să numească la conducerea Serviciului de Informaţii Externe un membru al Partidului Social Democrat. Din păcate, pentru cei care au construit acest scenariu, Preşedintele României, Klaus Iohannis le-a luat-o înainte şi ieri l-a propus pe Gabriel Vlase, parlamentar din partea PSD, pentru funcţia de şef al SIE. Propunerea a plecat la Parlament şi este aşteptat doar votul pentru ca noul şef al SIE să fie numit prin decret prezidenţial şi să îşi intre în atribuţii.
Ultimul pas din scenariul suspendării lui Iohannis prevede reînfiinţarea, sub o altă denumire, a poliţiei politice pentru magistraţi, fosta SIPA şi DGPA, care ar avea drept scop şantajarea de către puterea politică a judecătorilor şi procurorilor care instrumentează marile cazuri de corupţie.
Credem că un asemenea demers nu este posibil, pentru că el ar încălca drastic normele europene în materie, care stipulează că judecătorii şi procurorii trebuie să fie independenţi din toate punctele de vedere în activitatea pe care o desfăşoară. Dacă acest punct ar fi pus în practică, România ar risca grave sancţiuni din partea Comisiei de la Bruxelles, blocarea fondurilor şi suspendarea dreptului de vot.
În concluzie, o vorbă românească spune că "nu iese fum fără foc". Faptul că în această perioadă se discută atât de mult despre suspendarea din funcţie a lui Klaus Iohannis arată că în laboratoarele coaliţiei majoritare PSD-ALDE acest lucru este analizat, dezbătut intens şi pregătit.
Ce aşteaptă social-democraţii? Refuzul clar al lui Iohannis de a nu se conforma dispozitivului deciziei CCR din 30 mai 2018, în care se spune că Preşedintele României trebuie să o revoce din funcţie pe şefa DNA. Şi ar mai fi termenul rezonabil pe care l-a folosit Iohannis şi care se găseşte menţionat şi în articolul 91 alin. 1 din Constituţia României referitor la atribuţiile Preşedintelui în politica externă, termen care nu este definit nicăieri la câte zile sau luni se întinde.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.06.2018, 00:31)
"Textul constituţional este destul de clar, dar nu vrea să îl interpreteze nimeni exact aşa cum este scris. Nici măcar magistraţii Curţii Constituţionale care au decis că Preşedintele României trebuie să o revoce pe şefa DNA la cererea ministrului justiţiei."
Dl autor nu a remarcat (sau poate a ales să ignore) în textul deciziei aceste două părți decise de CCR.
"109.
Colaborarea loială între autorităţi înseamnă un dialog permanent între
acestea, Preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe
ministrul justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive
de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât
strict pe motive de legalitate."
"112.
Textul legal antereferit normează o anumită metodologie a
evaluării. Conformarea la şi respectarea acestei metodologii îi incumbă, în
exclusivitate, iniţiatorului măsurii. Președintele nu este îndrituit să realizeze o
analiză decizională asupra modului în care este motivată propunerea. În schimb,
acesta poate deschide un dialog cu ministrul justiţiei cu privire la aceste aspecte."
Tocmai pentru că și autorul articolului observă rolul de "mediere", și CCR se referă la acest rol prin menționarea de inițierea de discuții, convingerea ministrului care are autoritate asupra procurorilor, deschidere de dialog cu ministrul.
"Medierea înseamnă preluarea părerilor tuturor părţilor implicate, analizarea solicitărilor acestora şi luarea unei decizii proprii, nicidecum impuse, fie ea şi de CCR."
Mă tem că autorul confundă cuvântul "mediere" cu "judecă". Decizia proprie a președintelui este limitată de la caz la caz, în funcție de situație. În cazul decorațiilor, le poate da oricui, oricând. Are putere deplină. În cazul revocării, are drept să verifice legalitatea procedurii. A spus-o și CCR. Deci autorul are dreptate până acum. Dar nu are dreptate când susține că poate decide după capul lui pentru că nu se spune asta. Medierea însă putea însemna să se închidă într-o sală, dacă dorea neapărat, și nu ieșea de acolo decât cu un punct comun între CSM și Ministrul Justiției.
Acestea sunt faptele. Iohannis este în ilegalitate în acest moment și în încălcarea Constituției. Nu voi comenta restul articolului pentru că este despre speculații politice privind o suspendare.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 00:39)
Foarte distractiv este cind un ziar care se vrea de calitate preia intoxicarile unui personaj precum Rares Bogdan, om care a sprijinit un penal precum hotul Postei Romane Marcel Pacuraru care este si patronul lui. Rares Bogdan este [Fragment eliminat conform regulamentului] corupt.
1.2. CCR nu cunoaste TFUE (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 15.06.2018, 04:50)
care este valabil de la 1 decembrie 2009. Atunci a fost definit in mod clar diferenta intre DECIZIE si HOTARARE. Presedintele nu incallca Constitutia in niciun moment deoarece el a respectat decizia Curtii Constitutionala insa Hotararea este actul prin care se implementeaza responsabilitatea. Altfel UE nu ar fi modificat denumirea acestei notiuni
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Iulian în data de 15.06.2018, 05:56)
Conflictul a fost intre ministrul justitiei si CSM, asa cum bine a spus in opinia separata magistratul Livia Stanciu. Presedintele trebuia sa medieze acest conflict. Si da, el trebuia sa ia o decizie pentru ca ii impunea legea 303 din 2004. Cum conflictul nu putea fi mediat pentru ca Tudorel Toader asculta numai ce spune Dragnea, iar CSM nu si-ar fi retras avizul negativ, Iohannis a luat o decizie in acest conflict dintre cele doua autoritati publice. Si a ales ca Laura Codruta Kovesi sa isi continue activitatea deocamdata. Chit ca iti convine sau nu, ii da dreptul textul constitutional coroborat cu dispozitiile legii 303 din 2004.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 15.06.2018, 05:58)
Este foarte distractiv ca te rezumi doar la scenariul lui Rares Bogdan. In articol sunt si scenariile prezentate de Nicolicea si de Ion Cristoiu, jurnalistul apropiat de PSD in ultima vreme. Vroiai numai opiniile lor? Nu era deontologic sa prezinti numai opinia unei parti, recte a PSD.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 06:28)
Foarte distractiv cum un personaj anonim care se vrea un arbitru al calitatii ziarului este incapabil sa distinga intre "preluare" si "comentare".
1.6. Analfabet (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Dumitru Graur în data de 15.06.2018, 08:46)
Voiai, nu "vroiai"!
1.7. Analfabetism generalizat (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Graur si Vrabie în data de 15.06.2018, 09:38)
Ai doua verbe distincte, a voi si a vrea si nu poti corecta greseala din a vrea, inlocuind verbul cu a voi.
Imperfectul de la persoana a doua singular al verbului a vrea este vreai, nici voiai, nici vroiai (acesta din urma contopeste verbele).
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 10:07)
Cristi!Lasa-ne cu vrajelile!Cine spune ca nu-i indrituit? CCR?Dar Constitutia ce zice, mai Cristi?Stii sa citesti? Citeste: "(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate."
Cristi!
Lasa-ne!
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de Dumitru Graur în data de 15.06.2018, 10:21)
Sunt foarte surprins! Pe lângă analfabeții de pana acum, a apărut altul puțin mai infatuat și atât! Tu te vezi ce spui? Amesteci gramatica cu propriile tâmpenii!
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 10:40)
Ce e, te supara corectitudinea gramaticala?Atunci de ce te bagi?N-ai replica?In afara sa ma caracterizezi (cum face oricare mahalagiu),te simti in stare sa ma contrazici in gramatica limbii romane?Hai, fa-o!
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 14:35)
.....Hotararea este actul prin care se implementeaza responsabilitatea......
Corect; dar daca "hotararea" nu este hotarare? a fost data politic.
1.12. Nu (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de Dumitru Graur în data de 15.06.2018, 22:32)
Nu, nu ma supăra nimic! Ma distrează foarte mult ceea ce spui! Scrii după dictare și îți tremura mâna, de ce sa te contrazic?
1.13. CCR da decizii nu hotarari:-) (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de The Brute în data de 15.06.2018, 22:48)
Presedintele Decrete care sunt sinonime cu hotarari
2. fără titlu
(mesaj trimis de d.i. în data de 15.06.2018, 01:06)
nu este obligat sa respecte decizia CCR? esti departe, taica! CCR a constatat existenta unui conflict de natura constitutionala si l-a solutionat printr-o decizie (art.146 (e)) care, conform constitutiei - art.147 (4) - este general obligatorie. cum nimeni nu este mai presus de lege, nerespectarea unei decizii a CCR constituie un act de incalcare a Constitutiei si, implicit, un motiv de deschidere a procedurii de suspendare a presedintelui. n.b. pune mana pe carte si desluseste cum sta traba cu medierea!! presedintele nu poate media in conflict intre el si o putere in stat!!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ionescu în data de 15.06.2018, 06:05)
Pune mana pe carte si citeste. Faci confuzii grave. Conform art. 80, Presedintele Romaniei nu poate face obiectul unui conflict constitutional intre aiutoritati. Pentru ca el vegheaza la buna functionare a autoritatilor, iar in acest scop isi foloseste functia de mediere. Faptul ca astia de la CCR spun ca Presedintele a fost in conflict constitutional cu ministrul justitiei este o adaugare la legea fundamentala, la Constitutie, Or nici macar CCR nu poate adauga la Constitutie, pentru ca orice adaugare trebuie votata de popor la referendum. Livia Stanciu a surprins cel mai bine in opinia separata esenta. A fost vorba despr un conflict intre doua autoritati, conflict pe care Presedintele era obligat sa il medieze. Cum niciuna dintre autoritati nu dadea inapoi, nici CSM si nici ministrul justitiei nu au renuntat la opiniile lor, urmatorul pas era ca Presedintele sa ia o decizie conform legii 303 din 2004,. Si a luat-o dand dreptate CSM, CCR vine si spune ca Presedintele era obligat sa o demita pe Kovesi. CCR nu il poate obliga pe Iohannis ce sa faca atunci cand el mediaza un conflict constitutional intre autoritati publice. Asta nu intelege Dorneanu. Asta nu inteleg comunistii de la CCR.
2.2. CCR a emis neconstitutional , Decizia (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Laurentiu în data de 15.06.2018, 06:17)
CCR a marșat pe existența unui conflict de natură constitutională, dar nu a și dovedit acest fapt.
Dintre cei 9 judecători ai CCR, numai 4(patru) au susținut existența unui așa zis conflict între ministrul justiției și Președinte. Ceilalți 5(cinci) nu au recunoscut existența acestui conflict.
Să recapitulăm din cadrul Motivării Deciziei - 3(TREI) Opinii Separate - pag.76 - 133 : Daniel Morar , Mircea Stefan Minea și Livia Stanciu ,
și 2(DOUĂ) Opinii Concurente pag. 73 - 76 : Marian Enache și Simona Maia Teodoriu.
Totalul opiniilor diferite față de actul numit Motivare a deciziei CCR = 5(CINCI ) din 9(nouă)
De când se consideră VALIDE decizii CCR susținute fără existența unei majorități, fie aceasta chiar simplă, deși la un asemenea nivel , majoritățile ar trebui de minim 2/3 ?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 06:17)
CCR a constatat un conflict imposibil de constatat, taica!
De aceea, taica, de atunci stam sa citim, pana intelegem ce sa faca presedintele, sa respecte Constitutia, sau sa faca ce vrea CCR care nu o respecta?
Ca daca CCR stabileste ca toti biciclistii trebuie castrati, nu pui politia sa umble la prohaburi, ci aduci niste medici la CCR.
Mai gandeste si cu capul tau, nu doar din prohab, taica!
2.4. Constitutia bato vina! (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Un constantean în data de 15.06.2018, 07:22)
Atata timp cat in constitutie nu se prevede si contra masura fata de parlamentul care se "joaca"cu suspendarea presedintelui, scenariul pe care s-a mers si se merge in continuare este in avantajul majoritatii. De aceea in constitutie trebuie sa se prevada ca in caz de invalidare prin referendum a masurii parlamentului, acesta trebuie automat dizolvat. Si toate discutiile si luarile de pozitie ar fi mult mai simple. Dar pana atunci...
2.5. Exact (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Iin în data de 15.06.2018, 08:44)
Exact ! Foarte frumos spus ! Cine are creier sa citeasca aici !!!
2.6. neofiti si pandecte!! (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de d.i. în data de 15.06.2018, 11:11)
1. nu poate, da' s'antamplat! 2. una este sa ai atributii si alta este sa ti le indeplinesti!! 3. ccr nu adauga ci explica litera si spiritul constitutie!! ca-ti place zbanghia care este parte la protocoale e dreptul tau! 4. invata diferenta intre autoritati si puteri in stat!! 5. a da dreptate csm nu este decat o asertiune, nu o decizie juridical!! 6. ceea ce nu intelegi tu este ca exista o "mare" diferenta intre puterile in stat (legislativa, executiva si judecatoreasca) si institutiile statului (ex. presedintia, ministerul public) !! 7. si. baietel, de pus mana pe carte, am avut grija mai mult decat poti sa-ti imaginezi tu!! 8. fara a considera ca jignesc, am o intrebare, cate clase ai, nepoate??!
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de d.i. în data de 15.06.2018, 12:25)
cap ai, minte ce-ti mai trebuie!!
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de zaza în data de 15.06.2018, 13:26)
...Persoanele care sunt NORMALE la cap..judeca clar ca acest conflict este i9ntre Ministrul Justitiei si CSM...iar presedintele nu face alceva decat respecta Cpnstitutia ....isi ia rolul conf. Constitutiei de mediator intre cele doua institutii...... Presedintele Romaniei nu poate face obiectul unui conflict constitutional conf.art.80 din Costitutie...Nu inteleg ce nu este clar ??? A nu este clsr ca "ageamii" astia de la CCR vor sa faca ca si pe timpul comunistilor ??? asta e alceva. Restul discutiilor sunt interpretari anapoda
2.9. Taică (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Dumitru Graur în data de 15.06.2018, 22:35)
Ai crescut orfan și temător! Ai fost posedat și batjocorit la casa de copii din Slatina! De ce refulezi?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 07:16)
Ca și în cazul lui Băsescu, o veți ține langa cu marotele propagandei securiste, iar după finalizarea mandatului lui Iohannis, demis sau nu, vă veți poziționa superiori, integri și fără de mustrări de conștiință.
10 ani de regim securist cu Băs n-au fost de ajuns, mizeria continuă. Auzi la autor, Iohannis veghează la respectarea Constituției. E penal, bă!!!
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 07:22)
Bai stalinistule, azi v-a dat sluga securitatii de la A3 scriptul cu pupinbasistii? Hai, mai zi o data Jos Basescu! Bolnavilor!
4. Mesaj eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 15.06.2018, 08:13)
...
4.1. Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 15.06.2018, 08:50)
...
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 09:04)
Chestia cu sekuritate si comintern e o porcarie cu radacini in ...securitate
5. Fier vechi, fier vechi!
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 08:34)
Revista franceză ne-a spus prin Simonia ce au făcut români cu acordul UE?
5.1. Ești băut! (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Dumitru Graur în data de 15.06.2018, 08:53)
Cine, sau ce este Simonia?
5.2. Păi sigur că am băut apă! (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 09:43)
Altfel îmi stătea pulsul!
Simonia e o păpușă foarte frumoasă pe care un zăhăit a cerut -o de sosie vazand-o pentru prima oara.
5.3. Pulsul (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de Dumitru Graur în data de 15.06.2018, 22:40)
Pulsul nu se oprește de la deshidratare! Ci doar de la prostie, deci palpitațiile de acolo îți vin! De când erai mic!
6. Multa vorba pentru nimic
(mesaj trimis de x în data de 15.06.2018, 08:46)
Presedintele Johannis nu merita prea multa discutie pentru ca este un mare nimic. Realizarile lui in peste doi ani de presedentie sunt pe persoana fizica cum ar fi marirea salariului, vizite in care a reprezentat orice numai Romania nu si piedici puse lui Dragnea. Este mult prea putin pentru a-ti parea rau de el daca este suspendat indiferent daca in mod corect sau in mod abuziv. Mandatul prezidential a fost caracterizat de nesimtire infatuare si sfidare iar cand sfideaza legea si decizia CCR, duca-se ! Daca insista sa se poarte ca un bou, poate pleca. Mi-a placut Johannis mult mai mult decat presedintii anteriori insa in ultima vreme insista sa se poarte ca un dobitoc, in afara statului de drept , in afara normelor de conduita normale.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 10:00)
Nu mi-a placut Iohannis niciodata, dar in ultima vreme a devenit un campion al democratiei, care s-a inaltat ca un erou national.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 22:29)
corect
a incalcat Constitutia
a numit cel mai mare miting al Romaniei democratice ca mediocru
curat rahat iohannis asta
7. fără titlu
(mesaj trimis de un tov în data de 15.06.2018, 08:51)
bre avocatzilor, va place la nebunie sa taiati frunza in patru si sa bateti campii. De asta functioneaza maimult decat perfect Justitia romana. Pana acum Johanis, ca si Besse au fost exagerat de mediatori. I-a injurat pe pesedei, I-a facut pe cine a vrut penali, infractori s.a.m.d. Hlala mediere. Si asta de la unul cu reale probleme penale. Vai de capul nostrum cu asemenea specialist marinestieni
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de doi tovi în data de 15.06.2018, 09:57)
Impotriva penalului Iohannis s-a dezlantuit sfantul Dragnea Preacuratul, condamnat, dar in libertate.
8. Mesaj eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 15.06.2018, 09:18)
...
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 09:46)
Mujik sau sluga cum e mai binișor?
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 14:29)
[...]
Constitutia se interpreteaza si se aplica "per ansamblu", adica pe baza de principiilor ce o alcatuiesc, nu 'a la [...].
10. Mesaj eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 15.06.2018, 14:45)
...
11. fără titlu
(mesaj trimis de Anton în data de 15.06.2018, 15:18)
Pentru a-i lamuri pe adeptii lui Dragnea si Tariceanu din comentariile de mai sus. CCR a analizat un conflict constitutional, fortand existenta unui conflict intre puterile statului. L-au considerat pe ministrul justitiei ca reprezentant al puterii executive. Numai ca Tudorel, ca membru al Guvernului si reprezentant al puterii executive nu poate fi in conflict cu Iohannis. Pentru ca nu are cum. Exista opinii in domeniul juridic, majoritare, care considera ca si Presedintele ar face parte din puterea executiva. Daca este sa luam numai acest aspect in considerare, atunci, nu putem avea un conflict constituional in cadrul aceleiasi puteri. Numai ca, daca citim si interpretam corect art. 80 din Constituie in intregimea lui, retinem ca Presedintele se afla deasupra celor trei puteri ale statului atat timp cat are constitutional reglementata functia de mediere intre cele trei puteri> legislativa, executiva si judecatoreasca. Conflictul constitutional poate fi aplicat fortat doar la relatia dintre ministrul justitiei, ca parte a puterii executive, si CSM ca parte a puterii judecatoresti. Iar intre puterile statului cine are rol de mediere conform art. 80 alin. 2 din Constitutia Romaniei? Presedintele. Atunci cum poate CCR sa decida ce trebuie sa faca Presedintele intr-o actiune de mediere care ii apartine pur si simplu, constitutional?
12. CUM E ,,TURCUL " E ȘI PISTOLUL
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2018, 20:04)
ROMÂNIA - după 28 ani - ARATĂ CA : legile , Justiția, CONSTITUȚIA și făurarii LOR ...
12.1. De ce? (răspuns la opinia nr. 12)
(mesaj trimis de Dumitru Graur în data de 15.06.2018, 22:38)
De ce scrii asa? Îți tremura ochii, sau mâinile? Mediocrule!