TREY REIK, SPROTT INC:  "Aurul va erupe dacă dolarul se va confrunta cu presiuni"

Aurul are potenţialul să îşi continue creşterea începută în luna octombrie, pe fondul aşteptărilor că Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, ar putea opri ciclul de creştere a dobânzilor bancare în 2019, scrie Bloomberg.

Trey Reik, administrator de portofoliu la Sprott Inc., companie de administrare a activelor cu sediul în Toronto a declarat pentru sursa citată: "Odată ce ajungi la o perspectivă potrivit căreia FED-ul va fi terminat ciclul de creştere a dobânzilor, dolarul este posibil să intre sub presiuni severe, ceea ce înseamnă că aurul ar putea erupe".

Încă o creştere a ratei dobânzilor de referinţă este aşteptată în decembrie, dar speculaţiile s-au amplificat după ce, în data de 28 noiembrie, Jerome Powell, preşedintele FED, a declarat că: "Dobânzile sunt încă scăzute după standarde istorice şi rămân puţin sub estimările referitoare la nivelul lor neutru pentru economie".

Mesajul preşedintelui Fed a fost interpretat de către investitori ca pe un semnal de schimbare a politicii monetare.

În primele două şedinţe de tranzacţionare ale săptămânii, cotaţia aurului a crescut de la 1.223 dolari/uncie la începutul zilei de luni până la 1.238,9 dolari/uncie la sfârşitul şedinţei de marţi.

De asemenea, într-o notă adresată investitorilor din 26 noiembrie, Gold­man Sachs, unul dintre cele mai mari holdinguri bancare, recomanda aces­tora poziţii long (n.r. care mizează pe creştere) pentru aur în anul viitor.

"Dacă creşterea economică a SUA încetineşte în 2019, aşa cum ne aşteptăm, aurul ar beneficia de o cerere mai mare", subliniau analiştii Goldman în notă.

De la începutul anului şi până în prezent, cotaţia aurului a scăzut cu mai mult de 5%, iar ieri, în jurul orei 13:30, metalul preţios se tranzacţiona în scădere cu 0,11%, la 1.237 de dolari/uncie, în contextul în care preţul dolarului, măsurat de indicele DX (n.r. care compară dolarul cu alte şase monede importante) se deprecia, la aceeaşi oră, cu 0,1%.

Brian Lan, director general la Gold­Silver Central din Singapore, a declarat pentru Reuters: "Aurul urmăreşte, în principal, dolarul american. Mişcarea de astăzi (n.r. ieri) a preţului aurului este o corecţie, deoarece cotaţiile au crescut destul de mult ieri (n.r. alaltăieri)".

Acesta a mai punctat: "Aurul, în acest moment, se va corecta ceva mai mult. 1.242,5 dolari/uncie este nivelul pe care metalul preţios trebuie să îl testeze înainte de a ajunge la pragul următor. Nivelul de jos la care ne uităm este de 1.230 de dolari".

Luni, principalele pieţe internaţionale de acţiuni şi-au continuat creşterea de săptămâna trecută pe fondul anunţului unei înţelegeri comerciale de principiu între Statele Unite şi China convenită de către preşedinţii celor două state la summitul G20 de sămbătă, din Buenos Aires. Înţelegerea prevede amânarea creşterii tarifelor pentru importurile din China de către Statele Unite pentru o perioadă de 90 de zile, interval în care se vor desfăşura negocieri, cât şi un angajament din partea chineză pentru cumpărarea de bunuri americane suplimentare în valoare de 1,2 miliarde de dolari.

Însă marţi raliul s-a epuizat, iar pieţele au înregistrat retrageri concertate după ce euforia iniţială a investitorilor în legătură cu înţelegerea dintre cele mai mari două economii ale lumii s-a lovit de problemele structurale care guvernează relaţia dintre cele două ţări de ceva vreme.

Cele mai severe deprecieri au avut loc pe Wall Street, unde indicele S&P 500 a marcat o retragere de 3,24%, în timp ce indicele Nasdaq Composite, care urmăreşte cele mai importante companii americane din sectorul tehnologic, a pierdut 3,8%, iar Dow Jones Industrial Average, care compune cele mai mari 30 de companii americane, a scăzut cu 3,1%.

Tot marţi, în prima parte a zilei, obligaţiunile de stat americane (n.r. cu scadenţă pe 2, 3, 5 şi 10 ani), aurul şi yen-ul japonez, care sunt privite ca investiţii mai sigure în perioade de volatilitate ridicată, au înregistrat creşteri, în timp ce dolarul a pierdut teren.

În a doua parte a zilei de marţi scenariul s-a inversat, obligaţiunile americane retrăgându-se, scăderile continuând şi ieri, în timp ce preţul aurului s-a menţinut stabil, în preajma nivelului de 1.236 de dolari/uncie, iar dolarul s-a întărit.

Totodată, la începutul săptămânii, diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor americane cu scadenţă pe 3 ani şi randamentul celor cu scadenţă pe 5 ani a trecut în teritoriul negativ pentru prima dată de la criza financiară din 2008. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pentru obligaţiunile cu randament pe 2 şi 5 ani. O inversiune a randamentelor reprezintă un semnal privind apariţia unei viitoare recesiuni, conform inves­ting.com.

Potrivit Reuters, care citează Cleveland Federal Reserve, o inversiune a randamentelor obligaţiunilor a precedat ultimele şapte recesiuni din Statele Unite.

Michael O'Rourke, strateg şef la JonesTrading, a precizat pentru Reuters: "Deşi creşterea dobânzii de referinţă (n.r. de către banca centrală americană - FED) a ridicat randamentele obligaţiunilor pe termen scurt, inflaţia apatică şi aşteptările cu privire la încetinirea creşterii economice au menţinut randamentele obligaţiunilor pe termen lung la valori scăzute".

În luna octombrie, Ole Hansen, şeful departamentului de strategie mărfuri din cadrul Saxo Bank, spunea într-o analiză a instituţiei de investiţii şi tranzacţionare că există premise importante ca preţul aurului să ajungă la 1.300 de dolari/uncie, la finalul acestui an.

Analistul sublinia, la vremea respectivă: "Concentrarea continuă a atenţiei investitorilor asupra pieţelor de acţiuni, de obligaţiuni, precum şi creşterea economică slabă şi posibilitatea ca dolarul să piardă din energie, poate duce la o redresare a cotaţiei metalului preţios către 1.300 de dolari/ uncie, ţinta noastră pentru finalul de an".

Hansen mai arăta atunci că pentru ca aurul să îşi continue creşterea, este nevoie ca preţul metalului preţios să treacă cel puţin de pragul de 1.238 de dolari/uncie, ceea ce reprezintă retragerea Fibonacci de 38,2% a scăderii din acest an.