Trump întrezăreşte o recucerire iminentă "100%" a teritoriilor Statului Islamic

Donald Trump preconizează - atent să minimalizeze consecinţele retragerii sale din Siria - "eliberarea" iminentă "100%" a teritoriilor aflate odinioară sub controlul grupării Statul Islamic (SI), promiţându-le totodată aliaţilor săi, reuniţi la Washington, să continue lupta, relatează AFP.

Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale coaliţiei internaţionale jihadiste - reuniţi de şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo - ar urma să se confrunte cu o serie de probleme din cauza plecării americane, precum evitarea resurgenţei SI, tranşarea sorţii combatanţilor săi străini deţinuţi în Siria, disiparea tensiunilor între kurzi şi turci.

Anunţând retragerea în decembrie, spre surprinderea generală, preşedintele Statelor Unite a invocat o înfrângere totală a SI. Însă această proclamare pripită a fost pusă la îndoială ulterior de toate părţile.

"Armata Statelor Unite, partenerii noştri din coaliţie şi Forţele Democrate Siriene (FDS)", o alianţă arabo-kurdă, "au eliberat aproape toate teritoriile controlate anterior de SI în Siria şi în Irak", a declarat Donald Trump, venit să încheie această reuniune la Departamentul de Stat.

"Anunţul oficial că am recucerit 100% califatul ar urma să aibă loc săptămâna viitoare", a adăugat el.

"Eu nu vreau să-l fac prea devreme", a precizat el, în contextul în care se spera iniţial ca acest succes să coincidă cu reuniunea coaliţiei şi să se dovedească astfel că principala misiune a celor aproximativ 2.000 de militari desfăşuraţi în nordul Siriei a fost îndeplinită.

Cu toate acestea, jihadiştii rămaşi "deţin încă buzunare mici", "care vor fi tot mai mici", însă "pot fi atât de peruculoşi", a recunoscut locatarul Casei Albe, promiţând "să facă totul pentru a învinge până la ultimul membru al nebuniei SI".

În faţa acestei "ameninţări" persistente, secretarul său de Stat a îndemnat cele 74 de ţări şi cinci organizaţii multilaterale membre ale coaliţiei să "reafirme obiectivul înfrângerii definitive" a grupării jihadiste, care a lansat în ultimii ani atentate sângeroase în Europa din fostele sale bastioane, mai ales din Siria.

El a apreciat însă că "natura luptei" este "pe cale să se schimbe" şi nu va mai fi "neapărat în primul rând militară".

De aceea, a dat asogurări Pompeo, retragerea din Siria "nu înseamnă sfârşitul luptei americane". "America va continua să conducă" lupta antijihadistă "fără să lase vreun răgaz celor care ar vrea să ne distrugă", a subliniat el.

Cei doi au îndemnat din nou celelalte ţări să participe mai mult la efortul financiar al acestei lupte.

"Acum este important ca, în săptămânile viitoare, să evocăm organizarea" retragerii americane "pentru a afla cine de ce se va ocupa" după plecarea acestora, a comentat ministrul german de Externe Heiko Maas.

Şeful diplomaţieigermane a discutat cu omologul său francez Jean-Yves Le Drian despre soarta jihadiştilor străini care, după ce au luptat în rândul SI, au fost arestaţi de către forţe kurde aliate ale Occidentului pe teren. Odată cu plecarea americanilor, viitorul lor reprezintă o problemă pentru mai multe ţări, cu Franţa în frunte.

Parisul conta iniţial pe kurzi să-i judece pe jihadişti şi să-i încarcereze la faţa locului, pentru a se scuti să aibă de gestionat revenirea lor într-o ţară marcată în continuare de atacurile din 2015.

Însă riscul este de-acum prea mare ca aceşti jihadişti să "dispară" în natură şi să reia lupta. Guvernul francez pare, astfel, să se hotărască să-i readucă în ţară.

Mai ales în contextul în care Washingtonul s-a invitat în această ecuaţie spinoasă. "Membrii coaliţiei trebuie să accepte să-şi preia combatanţii", "să-i judece şi să-i pedepsească" în ţările respective, a lansat Pompeo.

"Noi trebuie săcăutăm o soluţie comună în Europa", a temperat Heiko Maas.

În fine, reuniunea de miercuri a fost probabil o ocazie de abordare, în culise, a situaţiei combatanţilor kurzi care riscă să se trezească singuri în faţa Turciei, alt membru al coaliţiei care-i consideră "terorişti" şi ameninţă cu o ofensivă contra lor.

Un proiect al unei "zone de securitate" la frontiera turco-siriană a fost evocat de Donald Trump şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, însă rămâne controversată şi este complex să fie implementată.

"Suntem angajaţi în negocieri cu omologii noştri turci asupra a ceea ce este fezabil în privinţa zonei-tampon", s-a limitat să spună miercuri o reprezentantă americană, refuzând să precizeze care forţă internaţională ar putea să supervizeze o asemenea zonă.