Tudorel Toader, la doi ani de mandat

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a prezentat raportul de activitate, după doi ani de mandat. În 85 de pagini, dintre care doar 67 se referă la activităţile sale, Tudorel Toader vorbeşte despre proiecte demarate sau pentru care urmează să fie semnat contractul de finanţare, ce vor fi finalizate în 2022 sau 2023. Acestea cuprind penitenciare modernizate cu capacităţi extinse, arhive judiciare şi reabilitări de sedii de instanţe, de parchete şi vreo două-trei palate de justiţie construite de la zero.

Apoi urmează o listă lungă de întrevederi ale sale cu omologi străini, vizitele făcute în penitenciare, activităţile programate în primele şase luni ale lui 2019, cât deţinem preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Despre modificările legislaţiei penale şi ale legilor justiţiei, Toader spune că a implementat norme europene, inclusiv cele referitoare la monitorizarea deţinuţilor, sistemul de probaţiune şi monitorizarea condiţiilor de detenţie.

Referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în raport se vorbeşte despre întâlnirile avute cu oficialii europeni, dar nu este consemnat nimic despre criticile din rapoartele din 2017 şi 2018. Situaţia este similară şi în privinţa recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

Ministrul Justiţiei mai vorbeşte des­pre revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, despre declanşarea procedurii de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general şi despre nominalizările făcute la DNA şi DIICOT.

Raportul de activitate prezentat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu conţine nicio referire la faptul că toate deciziile lui au fost luate fără a avea avizul Consiliului Superior al Magis­traturii şi niciuna referitoare la Secţia de Investigare a Magistraţilor.

Modificarea repetată a legilor justiţiei, modificarea legislaţiei penale, revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, declanşarea procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, au fost făcute de Tudorel Toader în ciuda avizului negativ al CSM sau în lipsa oricărui aviz din partea acestei instituţii menită să vegheze la independenţa justiţiei.

Ministrul Tudorel Toader a avut aviz negativ din partea CSM atât atunci când a cerut revocarea de la conducerea DNA a Laurei Codruţa Kovesi, cât şi pentru numirea succesoarei acesteia, Adina Florea.

De acelaşi aviz negativ a avut parte ministrul de resort şi în toamna anului trecut când a declanşat procedura de revocare a procurorului general Augus­tin Lazăr. Cu toate acestea, Tudorel Toader a mers înainte, chiar dacă preşedintele Klaus Iohannis nu a fost de acord cu solicitările sale şi a obţinut, la Curtea Constituţională, prin decizia 358 din 30 mai 2018, revocarea Laurei Codruţa Kovesi.

În privinţa succesoarei lui Kovesi, Toader nu a reuşit să îşi impună până acum voinţa, solicitarea sa privind numirea Adinei Florea fiind respinsă repetat de preşedintele Klaus Iohannis. De acelaşi tratament din partea preşedintelui a avut parte şi solicitarea de revocare a procurorului general Augustin Lazăr.

Un alt punct din bilanţul lui Tudorel Toader este eliberarea a peste 14.400 de deţinuţi în baza recursului compensatoriu, fapt ce a generat o stare de nesiguranţă în societate din cauza creşterii infracţiunilor cu violenţă (viol, tâlhărie, omor, loviri şi alte violenţe, etc.) săvârşite de o parte dintre infractorii eliberaţi.

În octombrie 2017, ministrul Justiţiei trimitea către Comisia Iordache din Parlament, pachetul legislativ de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi legii 317/2004 privind CSM. Toate modificările au fost adoptate de parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE, căreia i s-au alăturat şi parlamentarii UDMR, în 2018, fără ca ministrul Tudorel Toader să se prezinte în faţa comisiei juridice din Legislativ.

La fel au trecut prin Parlament şi modificarea Codului penal - prin care ministrul Justiţiei a dorit dezincriminarea parţială a abuzului de serviciu, favorizării infractorului şi dezincriminarea totală a infracţiunii de neglijenţă în serviciu, precum şi modificarea Codului de procedură penală - prin care s-au introdus obligaţii noi pentru procurori şi noi căi de atac.

Nemulţumit de modul în care au trecut legile justiţiei prin Parlament, Tudorel Toader a iniţiat şi a obţinut modificarea repetată a lor prin OUG 92/2018, OUG 77/2018 şi OUG 90/2018, susţinând că armonizează legislaţia cu recomandările Comisiei de la Veneţia, cu recomandările GRECO şi cu cele ale Comisiei Europene formulate în raportul pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Cea mai recentă modificare a legilor justiţiei a fost realizată prin OUG 7/2019, tot la iniţiativa lui Tudorel Toa­der, act normativ care a scos în stradă mii de judecători şi procurori nemulţumiţi de modul în care ministrul de resort înţelege principiul independenţei justiţiei, act la adoptarea căruia nu a existat niciun aviz din partea CSM, fie el şi negativ.

Tudorel Toader a fost învestit în funcţia de ministru al Justiţiei în 23 februarie 2017, în Guvernul Grindeanu. Numirea s-a făcut ca urmare a demisiei lui Florin Iordache, forţat să părăsească portofoliul Justiţiei de protestele masive care au urmat celebrei Ordonanţe 13. Toader a făcut parte din toate cele trei guverne PSD-ALDE: Grindea­nu, Tudose şi Dăncilă.