Turcia încheie ciclul de relaxare a politicii sale monetare

Banca Centrală a Turciei a anunţat ieri că a ajuns la finalul ciclului de relaxare a politicii sale monetare, după ce s-a conformat solicitărilor venite de la preşedintele Tayyip Erdogan de a aduce nivelul dobânzilor în zona cu o singură cifră până la finele acestui an, transmite Bloomberg.

În timp ce alte bănci centrale majorează dobânda de politică monetară, Erdogan i-a cerut Băncii Turciei să meargă în direcţia opusă şi să taie costul creditului, în condiţiile în care promovează o politică de stimulare a creşterii economice cu orice cost.

Comitetul de politică monetară de la Banca Turciei, condus de guvernatorul Sahap Kavcioglu, a redus ieri dobânda de referinţă de la 10,5% până la 9%, în linie cu aşteptările analiştilor, notează Agerpres.

"Actuala rată a dobânzii de politică monetară este adecvată şi am decis să punem capăt ciclului de reducere a dobânzilor care a început în luna august", a informat Banca Centrală a Turciei într-un comunicat de presă.

A patra reducere consecutivă a costului creditului scoate în evidenţă statutul de outsider al Turciei, într-un an în care lumea a văzut cea mai agresivă şi mai sincronizată politică de înăsprire a politicii monetare din ultimii 40 de ani ca răspuns la şocul inflaţionist.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan presează Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară ca să susţină producţia şi exporturile.

Respectând dorinţa preşedintelui, Banca Centrală a Turciei, care în mod teoretic este o instituţie independentă, a coborât dobânda de bază cu 500 de puncte de bază începând din luna august, în pofida faptului că inflaţia în Turcia a depăşit 85% şi este posibil ţara să încheie anul cu a doua cea mai ridicată inflaţie din G20, după Argentina.

• Banca Naţională a Ungariei: "Sistemul bancar este stabil, profiturile şi creditarea vor scădea"

Sistemul bancar ungar este stabil şi are rezerve semnificative ca să gestioneze riscurile, dar băncile se confruntă cu o profitabilitate mai slabă din cauza măsurilor guvernamentale, în timp ce dobânzile ridicate ar putea afecta creditarea, se arată în raportul de stabilitate financiară publicat ieri de Banca Naţională a Ungariei (NBH), transmite Reuters.

La şedinţa de marţi, NBH a păstrat rata dobânzii la 13% şi s-a angajat să menţină înăsprirea politicii monetare "pentru o perioadă prelungită", estimând că rata inflaţiei ar urma să scadă mai mult doar de la mijlocul anului viitor.

Deteriorarea mediului economic, în contextul războiului din Ucraina, a afectat economia Ungariei şi reprezintă un risc considerabil pentru calitatea portofoliului de împrumuturi, avertizează Banca Naţională a Ungariei.

Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă ca în 2023 rata inflaţiei să atingă 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii 26 de ani, creşterea economiei maghiare urmând să stagneze, în urma ratelor ridicate ale dobânzilor, a încetinirii avansului economiei mondiale şi a scăderii cererii, din cauza creşterii costului vieţii, notează Agerpres.

"Rezilienţa la şoc a sistemului bancar ungar este adecvată, nivelul lichidităţii şi poziţia de capital sunt robuste, chiar şi în cazul unei crize mult mai severe decât actualele previziuni. Ne aşteptăm la un declin al expansiunii creditului, atât în cazul companiilor, cât şi al gospodăriilor, în urma majorării dobânzilor şi a incertitudinilor provocate de război", se arată în aportul NBH.

Probabilitatea medie de intrare în incapacitate de plată pentru micile afaceri care au credite a crescut de la 2,9% la 4,7%, în timp ce rata creditelor neperformante în rândul împrumuturilor ipotecare s-ar putea majora cu două puncte procentuale până la finalul lui 2023, gospodăriile fiind afectate de creşterea preţului energiei, avertizează Banca Naţională a Ungariei.

Instituţia a informat că, în primul semestru din 2022, rentabilitatea capitalului propriu în sistemul bancar ungar a scăzut cu trei puncte procentuale, la 7%, din cauza majorărilor de taxe impuse de Guvern pentru a ţine sub control deficitul bugetar, iar măsurile de stabilizare vor continua să afecteze profiturile băncilor în 2023.

"Scăderea profitabilităţii şi reducerea oportunităţilor de finanţare ar putea duce la deteriorarea capacităţilor de creditare pe termen mediu. Deşi au scăzut uşor rezervele de lichidităţi (liquidity buffers), încă sunt disponibile rezerve semnificative", apreciază Banca Ungariei.