Turcia l-a convocat pe ambasadorul Suediei la Ankara, în urma spânzurării la Stockholm a unui manechin cu chipul lui Erdogan

Turcia l-a convocat pe ambasadorul Suedei la Ankara după ce un grup kurd a spânzurat la Stockholm un manechin cu chipul preşedintelui turc, o acţiune ce a inflamat şi mai mult tensiunile dintre cele două ţări, în condiţiile în care Suedia aşteaptă ca Turcia să-i ratifice aderarea la NATO, relatează "The Guardian", conform News.ro.

Scandalul a fost generat de un grup kurd, Comitetul Rojava din Suedia, care l-a comparat pe Recep Tayyip Erdogan cu dictatorul fascist italian Benito Mussolini, care a fost spânzurat cu capul în jos după execuţia sa, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial.

"Istoria ne arată cum sfârşesc dictatorii", a scris grupul într-un videoclip postat pe reţelele sociale, în care apar imagini cu Mussolini şi cu un manechin pictat pentru a semăna cu Erdogan, care se leagănă cu capul în jos, fiind legat de picioare şi atârnat de o frânghie.

Ministrul suedez de externe, Tobias Billström, a declarat că guvernul său se distanţează ferm de "ameninţările şi ura împotriva reprezentanţilor politici". Fără a nominaliza vreo ţară anume, el a adăugat: "Reprezentaţia cu un preşedinte ales prin vot popular care este executat în faţa Primăriei este detestabilă".

Cuvintele sale nu au reuşit să calmeze furia în Turcia, care l-a convocat pe ambasadorul Suediei la Ankara pentru a-şi exprima nemulţumirea. "A fost subliniată aşteptarea noastră ca autorii incidentului să fie identificaţi, să se desfăşoare procesele necesare şi Suedia să îşi respecte promisiunile", a declarat pentru Reuters o sursă turcă.

Într-o decizie istorică luată în luna mai, Suedia şi Finlanda au anunţat că doresc să se alăture alianţei militare NATO, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. În timp ce 28 dintre cei 30 de membri ai NATO au ratificat aderarea lor, Ungaria şi Turcia nu au făcut-o, cel mai mare obstacol fiind probabil la Ankara.

Turcia a refuzat să ratifice candidaturile, dacă cele două ţări nu fac mai mult pentru a reprima grupurile kurde, pe care Ankara le consideră teroriste.

Cu doar o zi înainte de cea mai recentă dispută, premierul suedez, Ulf Kristersson, a declarat că discuţiile cu Ankara "merg foarte bine" şi a vorbit despre un memorandum trilateral între Turcia, Suedia şi Finlanda, dar s-a ferit totuşi să dea o dată pentru aderarea la NATO.

Kristersson a recunoscut că există "opinii divergente" cu Turcia în privinţa a ceea ce trebuie făcut pentru ca Stockholm-ul să se alăture alianţei militare, dar a recunoscut că există o lacună în legile antiteroriste din Suedia.

"Arătăm Turciei că facem exact ceea ce am promis să facem, nu în ultimul rând în domeniul luptei împotriva terorismului", a declarat el miercuri jurnaliştilor din Stockholm. "Cred că aceasta este una dintre sarcinile principale: să consolidăm legislaţia suedeză privind combaterea terorismului, să recunoaştem faptul că activităţile de pe teritoriul suedez pot fi periculoase pentru alte ţări, recunoscând faptul că Turcia a fost una dintre ţările cele mai afectate de terorism", a spus premierul Suediei. Kristersson a recunoscut că Turcia a nominalizat unele persoane pe care doreşte să fie extrădate din Suedia, dar a spus că astfel de decizii sunt responsabilitatea instanţelor suedeze, nu a guvernului. "Nu cred că acest lucru ar trebui să (umbrească) faptul că aceste (discuţii) decurg bine", a spus premierul suedez.

Ungaria este cealaltă ţară care nu a ratificat încă cererea de aderare a Suediei, dar surse suedeze şi-au exprimat încrederea că parlamentul ungar va face acest pas în februarie. De asemenea, aceste surse au minimizat temerile că Budapesta s-ar putea folosi de speranţele de aderare ale Stockholm-ului ca pârghie pentru a obţine un avantaj în disputa - fără legătură cu NATO - pe care o are cu UE privind statul său de drept. Suedia deţine în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.