Militanţi proruşi au atacat, ieri, sediul serviciilor speciale (SBU) de la Doneţk, un bastion rusofon în estul Ucrainei cerând eliberarea guvernatorului lor autoproclamat şi revendicând dreptul de a vota pentru alipirea regiunii la Rusia, potrivit surselor din presă.
Incidentul are loc după trei săptămâni de la demiterea lui Viktor Ianukovici, fostul preşedinte prorus al ţării, în urma unei mişcări de contestare, la Kiev, şi cu o zi înainte de desfăşurarea unui referendum în Crimeea privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.
"Referendum, referendum", au scandat cele aproximativ 5.000 de persoane adunate în Piaţa Lenin, după care au pornit către sediul SBU.
Două persoane s-au urcat pe clădire pentru a îndepărta steagul ucrainean şi a-l înlocui cu un steag în culorile Rusiei cu inscripţia "Republica Doneţk".
Manifestanţii au cerut eliberarea lui Pavlo Gubarev, autoproclamat "guvernator popular" al regiunii, acesta fiind arestat la 6 martie pentru acţiuni de separatism.
"Oamenii sunt furioşi pe poliţie şi autorităţile care îi reprimă pe contestatarii noştri", a declarat Robert Donia, care s-a prezentat drept adjunctul lui Gubarev.
Acesta a declarat: "Ei i-au eliberat pe contestatarii de la Maidan (activişti proeuropeni care l-au îndepărtat pe Ianukovici de la putere), dar îi ţin pe-ai noştri în închisoare. De ce ar trebui să fie legea în favoarea lor?".
Manifestanţii i-au dat comandantului local SBU un ultimatum de cinci minute să accepte să-l elibereze pe Gubarev. Nemulţumiţi că nu au primit niciun răspuns, unii au început să spargă ferestre, după care Donia a anunţat că a negociat eliberarea lui Gubarev pentru astăzi.
"Dacă nu-l eliberează mâine (astăzi), vom reveni de două ori mai mulţi", a spus el mulţimii.
Aceasta nu este prima regiune ocupată de către forţe ruse în afara Crimeei, barajul de control de la Ciongar, controlat de forţe ruse şi miliţii proruse, aflându-se la aproximativ un kilometru la nord de frontiera administrativă dintre Crimeea şi Ucraina.
Ministerul ucrainean de Externe a afimat că armata rusă a iniţiat o operaţiune cu ajutorul elicopterelor în apropiere de satul Strilkove, din regiunea Herson. Potrivit Kievului, 80 de soldaţi au preluat controlul asupra satului, cu susţinerea a patru elicoptere şi trei vehicule blindate de luptă.
"Ministerul ucrainean de Externe declară că este vorba despre o invazie militară a Rusiei şi cere părţii ruse să-şi retragă imediat forţele militare de pe teritoriul Ucrainei", adaugă ministerul într-un comunicat.
Ucraina îşi rezervă dreptul de a recurge la toate mijloacele pentru a stopa invazia militară rusă, potrivit surselor din presă.
1. Liviu Tudor hotul cu rolls royce
(mesaj trimis de biris cornel în data de 16.03.2014, 13:28)
Liviu Tudor, ţepar de profesie II
Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments
Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare.
liviu-tudor
Liv iu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.
160 de bilete la ordin
Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.