UCRAINA VREA SĂ ÎNCHIDĂ GRANIŢELE CU RUSIA Lionăchescu: "Ucraina ia o măsură extremă, următorul pas ar fi declaraţia de război"

Guvernul ucrainean dă un semnal de alarmă că nu mai face faţă situaţiei în care se află în raport cu Rusia, opinează consultantul economic Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, precizând că ceea ce fac acum ucrainenii reprezintă o soluţie extremă, de urgenţă, care se adoptă când statele nu mai pot controla situaţia în care se află.

Afirmaţiile domniei sale vin în contextul în care Ucraina vrea să se izoleze de Rusia, permiţând, printr-un decret, închiderea frontierelor terestre şi maritime pentru vehicule şi pietoni, după cum a anunţat AFP.

Preşedintele ucrainean Petro Poroshenko a ordonat guvernului să se pregătească pentru eventuala închidere temporară a celor 2.300 de km de frontiere cu Rusia.

Consultantul este de părere că decretul de ieri reprezintă o măsură disperată şi că, în general, următorul pas ar fi declaraţia de război, la care speră să nu se ajungă.

Doru Lionăchescu ne-a declarat: "Decizia Ucrainei arată că pactul de neagresiune încheiat recent între cele două ţări nu funcţionează. Chiar dacă termenii acestui pact erau total nefavorabili pentru Ucraina, până la ştirbirea suveranităţii, Rusia nu va înceta să creeze provocări şi să meargă la soluţia finală - dispariţia statului ucrainean sau readucerea lui, sub un alt Guvern, în sfera de influenţă rusească".

În opinia domnului Lionăchescu, nu există alternativă intermediară care să fie oferită de Europa în vederea rezolvării situaţiei din Ucraina.

"Implicaţiile economice nu vor fi prea mari, pentru că ruşii izolaseră deja statul ucrainean aproape total, din punct de vedere economic. Singurele implicaţii sunt cele militare, existând riscul separării familiilor şi interzicerea ajutoarelor umanitare. Asistăm la escaladarea aşteptată a unui conflict cu final neaşteptat. Situaţia este tragică", susţine consultantul economic, apreciind că "dorinţa de asociere a Ucrainei la UE este un act ostil, o escaladare şi mai mare împotriva ruşilor".

Unii analişti consideră că acest nou război rece este de fapt "foarte fierbinte", metamorfozându-se de la o zi la alta şi având efecte devastatoare la nivel global.

Aceştia susţin că Ucraina intenţionează să construiască "un fel de zid al Berlinului la graniţa dintre ea şi Federaţia Rusă".

Subliniind că Rusia a anunţat întărirea programului nuclear în următorii ani, specialiştii spun că cei care câştigă din conflictul ruso-ucrainean sunt marii industriaşi care investesc în sectorul de armament: "Totul s-a desfăşurat asemeni rostogolirii unui bulgăre de zăpadă care a devenit atât de mare încât ameninţă securitatea globală. Pe fondul globalizării, totul este interconectat. Orice disfuncţie majoră care apare se propagă la capătul celălalt al lumii şi apar efecte dezastruoase. Dacă privim dincolo de aparenţe, putem observa că această situaţie creată în Rusia foloseşte marilor industriaşi din toată lumea, care fac mai multe afaceri decât dacă ar fi linişte în zonă - industriaşii din alimentaţie, din medicină, din armament. Totodată, în ultima vreme, ne confruntăm cu o mişcare enormă de avioane, supersonice etc., care consumă, printre altele, kerosen, forţă de muncă, resurse, conducând la venituri enorme în aceste industrii".

Politologul Cristian Pîrvulescu susţine că Ucraina a jucat întotdeauna un rol dublu între Occident şi Rusia, ajungând în situaţia actuală.

"Probabil că motivaţia decretului adoptat este trecerea din ultima vreme a transporturilor umanitare privite cu suspiciune. Cred că trupele ruseşti care au trecut până acum frontiera dintre cele două ţări vor intra şi în continuare în Ucraina".

Domnul Pîrvulescu subliniază că şeful SUA Barack Obama şi alţi oficiali europeni au precizat, la sesiunea Consiliului de Securitate de la ONU că al doilea risc de securitate pe plan mondial îl constituie situaţia din Rusia, după cea islamică.

"A început să conteze sărăcia din Rusia, întrucât pentru prima dată ruşii se confruntă cu probleme de aprovizionare alimentară, iar Ucraina încearcă să facă tot posibilul pentru ca Europa să-şi menţină sancţiunile împotrivca Federaţiei Ruse", ne-a mai spus politologul.

Ucraina şi puterile occidentale acuză Rusia că a trimis trupe în estul ţării, pentru a susţine rebelii care reclamă independenţa regiunilor rusofone.

Decretul a fost anunţat în contextul armistiţiului aflat în vigoare după semnarea planului de pace între Ucraina, rebeli, Rusia şi OSCE.

Ucraina intenţionează să-şi depună, peste şase ani, candidatura pentru a obţine statutul de membru al Uniunii Europene, potrivit Reuters. Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a ratificat, în 16 septembrie, Acordul istoric de asociere la Uniunea Europeană.