UE, BCE ŞI FMI, LA MASA DE POKER CU GRECIA Full de drahme

Înainte de referendum, limbajul folosit la Bruxelles a fost unul diplomatic, însă el conţinea, în substrat, comentarii despre ideea de "Grexit" şi sugera că, în mod categoric, un "Nu" la referendum înseamnă un "Nu" Zonei Euro.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a vorbit despre un "Grexident", iar Wolfgang Shaeuble, ministrul german de Finanţe, a spus că alegerea la referendum este între a păstra euro şi a rămâne temporar fără el.

Din partea Atenei, însă, mesajele erau anti-austeritate şi pentru o restructurare a datoriei, solicitare pentru care a militat ministrul de finanţe Iannis Varoufakis, sacrificat imediat după Referendum, ca sa netezească terenul negocierilor, eliminînd asperitatile antipatiilor interpersonale ale negociatorilor, care l-au numit "gambler", în timp cel el i-a facut "terorişti".

Pe măsură ce referendumul se apropia şi de atunci încoace, Alexis Tsipras a ţinut-o una şi bună că Grecia trebuie să rămână în Zona Euro.

Această idee a avut susţinere puternică şi în rândul liderilor europeni. Martin Shultz, preşedintele Parlamentului European (PE), care înainte de referendum considera că acesta se referă la menţinerea Greciei în Euro, a spus, după vot, că este în favoarea menţinerii ţării în Eurozonă.

În tot acest timp, Franţa, prin vocea preşedintelui Francois Hollande, dar şi a unor miniştri, a sprijinit Atena.

Ministrul francez al Economiei Emmanuel Macron a spus, pentru publicaţia germană Die Welt, că un pachet de "bailout" pentru Grecia trebuie să includă o reducere a poverii datoriei ţării, fapt care reieşise şi dintr-un raport al Fondului Monetar Internaţional, publicat, surprinzător, chiar înainte de referendumul din Grecia.

De ideea restructurării datoriei Greciei s-a apropiat şi Donald Tusk, care a sugerat că este posibilă, în cazul unor angajamente realiste din partea Greciei.

O astfel de idee întâmpină însă opoziţie imensă din partea Germaniei, iar cancelarul Angela Merkel se află între ciocan şi nicovală: ea a stăruit pe aceeaşi linie a declaraţiilor şi a rămas fermă asupra ideii că dacă "euro eşuază, atunci Europa eşuează", şi-a menţinut dispoziţia pentru dialog, dar s-a arătat contra restructurării datoriei Greciei, datorită presiunii politice si populare interne germane.

Angela Merkel trebuie să decidă între un nou program de susţinere a Greciei (în ciuda nemulţumirii nemţilor, care s-au săturat să îi sprijine pe greci), şi confruntarea cu urmările unui "Grexit" (care, ca esec politic al Uniunii Europene, ar împinge-o, poate, să iasa din prima linie a liderilor Europei si sa faca unui pas înapoi, pentru prima dată în istoria integrării europene).

Din acest punct de vedere, Financial Times notează că Angela Merkel este într-o situaţie "lose-lose".

Potrivit Zerohedge, exista un singur lucru care o ţine trează noaptea pe Merkel: "Nu este vorba despre plânsetele de disperare ale pensionarilor greci, nici despre chiorăitul stomacurilor portughezilor înfometaţi, nici despre ciprioţii fără un şfanţ, ci despre creşterea euroscepticismului şi posibilitatea ca imperiul ei să fie forţat să ducă, nu un război financiar, ci un alt tip de conflict".

Cancelarul german este în contradicţie şi cu ministrul său de finanţe Wolfgang Schäuble, după cum relatează cotidianul Bild, potrivit căruia Merkel vrea un acord un Grecia, însă Schauble consideră că planurile Atenei sunt insuficiente, pronunţându-se împotriva discuţiilor.

În acest context, Grecia a transmis creditorilor internaţionali un program de măsuri, în schimbul unui nou acord de "bailout", despre care presa a scris că seamănă izbitor cu cel pe care grecii îl respinseseră în urmă cu două săptămâni.

Alexis Tsipras a spus însă, în faţa Parlamentului care a aprobat planul, că, după Referendum, a obţinut "o afacere mai bună".

Potrivit lui Tsipras, noul program este pe trei ani, faţă de cinci luni, în cazul celui precedent, excedentul bugetar trebuie să fie de doar 17 miliarde de euro, faţă de 30 de miliarde de euro, în următorii trei ani, datoriile pe termen scurt se transformă în datorii pe termen lung, cu o dobândă mai scăzută, şi, în plus, s-a creat baza de discuţie pentru o posibilă restructurare a datoriei, premierul grec invocând raportul FMI în acest sens, dar şi declaraţiile lui Donald Tusk, care a sugerat posibilitatea restructurării datoriei.

Potrivit lui Tsipras acest acord poate pune capăt definitiv discuţiilor despre Grexit.

Însă, noua solicitare transmisă de greci, vineri noapte, care iniţial a fost primită cu optimism de instituţiile europene, s-a izbit de un val de neîncredere în rândul unor miniştri de finanţe europeni şi a creat disensiuni în Eurogoup şi în rândul liderilor statelor din Zona Euro.

Discuţiile despre "Grexit" s-au reluat, fiind şi mai înverşunate.

Sâmbătă, în contextul întâlnirii Eurogrup (miniştrii de finanţe din zona euro) despre planul de reforme înaintat de Atena, "Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung" (FAS) a publicat informaţia că ministrul de finanţe al Germaniei ia în considerare ieşirea temporară a Greciei din zona euro, pentru o perioadă de cinci ani.

În plus, ministrul finlandez al Finanţelor Alexander Stubb a fost somat de către Parlamentul ţării sale să negocieze o ieşire a Greciei din zona euro (Grexit), a anunţat sâmbătă seara televiziunea publică Yle, relatează AFP în pagina electronică.

Oficial, însă, miniştrii de finanţe cipriot şi austriac au declarat că Grexitul nu a fost discutat la şedinţa de sâmbătă a Eurogrup, potrivit Kathimerini.

Reuniunea Eurogrup, reluată duminică, s-a încheiat fără o concluzie clară.

Preşedintele Eurogrup Jeroen Dijsselbloem a declarat: "Am parcurs un drum lung, am rezolvat o mulţime de probleme, însă unele importante încă rămân".

Dijsselbloem a menţionat că îi va informa pe liderii zonei euro şi ei vor decide cu privire la ultimele aspecte care trebuie rezolvate.

Potrivit Reuters, miniştrii de finanţe din zona euro vor ca Grecia să deruleze şi mai multe măsuri pentru a-şi reforma sistemul economic şi finanţele, înainte de a fi de acord să negocieze un nou program de bailout.

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat, ieri, la sosirea la summit-ul zonei euro, că a venit pentru a ajunge la un compromis. "Le datorăm asta cetăţenilor europeni care vor o Europă unită, nu dezbinată", a spus Tsipras. El a menţionat că se poate ajunge la un acord duminică seară dacă toate părţile implicate vor asta.

Nu la fel de optimistă s-a arătat Angela Merkel, care a spus că cea mai importantă monedă, încrederea, a fost pierdută.

"Un acord nu va veni cu orice preţ", a spus cancelarul german.

În schimb, preşedintele francez Francois Hollande a declarat că Franţa va face tot posibilul pentru a ajunge la un acord duminică seară. "Nu este vorba numai despre Grecia, ci despre Europa", a declarat Hollande.

Potrivit oficialului francez, "nu există un Grexit temporar, ci este Grexit sau nu este Grexit".

Şi ministrul luxemburghez al afacerilor externe Jean Asselborn a declarat că Grexitul trebuie prevenit, avertizând că "ar fi fatal pentru reputaţia Germaniei în UE şi în lume".

Grecia nu trebuie lăsată să părăsească zona euro, a declarat duminică şi premierul italian Matteo Renzi, adăugând că va cere guvernului german să accepte acordul propus de executivul elen şi să nu umilească Atena, transmite Reuters.

După întâlnirea Eurogroup de ieri, ministrul austriac de finanţe Hans Schelling a declarat că Parlamentul grec trebuie să susţină luni toate măsurile pe care s-a ajuns la un acord, ieri, deoarece în caz contrar nu vor exista discuţii privind noul program de bailout.

Însă, austeritatea nu deschide Greciei posibilitatea să îşi plătească datoriile. Acceptând condiţiile creditorilor internaţionali problema devine imensă, ţara fiind împinsă într-un faliment dincolo de situaţia de azi, iar Grecia imparte responsabilitatea pentru asta, in mod egal cu Uniunea Europeana.

Potrivit ZeroHedge, după cel de-al treilea program de "bailout", datoria Greciei va urca de la 175% la peste 200%.

Site-ul reia declaraţia recentă a preşedintelui leton Andris Berzins: "Datoriei Greciei este atât de mare încât toată lumea înţelege că nu va fi plătită. Împrumuturile către Grecia doar au câştigat timp pentru ca liderii să nu fie nevoiţi să ia decizii. Este ca un joc: cine poate rezista mai mult fără să arate că banii au fost pierduţi ? Această povară a devenit mai mare şi evident nu există posibilitatea să fie plătită. Reducerea datoriei Greciei va veni după ce statul va da faliment".

Cu alte cuvinte, potrivit Zerohedge, noul program nu va face decât să amine falimentul Greciei cu câteva luni, în timp ce datoria ţării trece de la "doar nesustenabilă", la "cu totul ridicolă".

Este, probabil, motivul pentru care, ieri, Eurogroup s-a arătat indecis si a anulat întrunirea Consiliului European, căci ecuatia este prea largă şi nu a putut calcula cea mai putin dezavantajoasă hotârire.

(Adina ARDELEANU)