UE cere raţionalizarea consumului de gaze

Actualizare - Fluxurile de gaze pe Nord Stream 1 au fost reluate după perioada de mentenanţă de 10 zile şi se situează la un nivel de 40% din capacitatea gazoductului. Următoarea dată crucială pentru aprovizionarea de gaze a Europei pe acest gazoduct este data de 26 iulie - săptămâna viitoare - când preşedintele rus Vladimir Putin a indicată o posibilă nouă problemă la una din turbine.

---

Uniunea Europeană se confruntă cu o penurie masivă de gaze naturale, iar soluţia simplă gândită de Comisia Europeană este reducerea consumului. În consecinţă, executivul comunitar a propus ieri un plan de urgenţă privind diminuarea utilizării gazului pentru următoarele opt luni, avertizând ţările membre ale UE că, fără reduceri semnificative ale cererii, nu vor reuşi să-şi asigure necesarul de gaze pentru iarna care urmează, în cazul în care Rusia opreşte livrările.

Europa se grăbeşte să-şi umple capacităţile de stocare a gazelor înaintea iernii - în Germania capacităţile de stocacre sunt la 65% - şi să-şi facă provizii, în cazul în care Moscova restricţionează şi mai mult livrările, ca măsură de retorsiune pentru sprijinirea Ucrainei de către Occident şi pentru implementarea de sancţiuni împotriva Rusiei. Deja Gazprom a oprit livrările de gaze în unele state membre UE, iar oficialii blocului comunitar au avertizat că sunt posibile şi alte reduceri.

Comisia Europeană a cerut ieri statelor membre să se pregătească de astfel de scenarii, reducând utilizarea gazelor. Proiectul Comisiei propune o ţintă voluntară de 15% pentru ţările membre UE pentru a-şi reduce consumul de gaze în următoarele opt luni, respectiv în perioada 1 august - 31 martie 2023. Propunerea trebuie adoptată de statele membre ale blocului comunitar, care sunt în mare parte responsabile pentru propriile lor politici energetici.

Totodată, în cazul în care Rusia opreşte livrările de gaze către Europa şi se consideră că situaţia aprovizionării cu gaze a blocului comunitar este în deteriorare, Comisia Europeană ar putea impune reducerea consumului cu 15% şi, practic, raţionalizarea consumului de gaze în rândul celor 27 de ţări. Astfel, s-ar declara o "alertă a Uniunii" privind securitatea aprovizionării, impunând o reducere obligatorie a cererii de gaze.

Decizia a fost adoptată în procedură de urgenţă, ceea ce înseamnă că Parlamentul European nu se va putea opune şi nici o altă ţară nu îşi va putea activa dreptul de veto. Desigur, după cum am scris, obligaţia de reducere a consumului va fi activată doar dacă Rusia va tăia livrarea de gaze către UE, dar această posibilitate este una ridicată, după cum arată şi experţii consultaţi de ziarul BURSA.

De asemenea, printre propunerile Comisiei se află acordarea de subvenţii financiare firmelor care reduc utilizarea gazelor, folosirea ajutorului de stat pentru a încuraja industriile şi centralele electrice pentru a trece la alţi combustibili, precum şi campanii de informare pentru a le cere cetăţenilor să reducă încălzirea şi folosirea aparatelor de aer condiţionat.

"Toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor.

Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze", se arată în comunicatul Comisiei Europene.

De menţionat că, potrivit unui document consultat de Reuters, Gazprom a decis în data de 14 iulie să invoce clauza de "forţă majoră" cu privire la livrările de gaze prin intermediul gazoductului Nord Stream 1, ceea ce a creat noi temeri în Europa că Moscova nu va relua astăzi livrările prin gazoduct după încheierea lucrărilor anuale de mentenanţă ce au început pe 11 iulie.

Ministrul german al Economiei a declarat ieri că "Gazprom este obligată contractual să reia livrările de gaze" prin gazoductul Nord Stream 1, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a indicat, în contextul vizitei sale în Iran, că furnizarea de gaze către Germania va fi reluată, însă cu un flux redus şi mai mult din cauza sancţiunilor ce nu permit alte lucrări de mentenanţă, repsectiv livrarea unei turbine care este la reparaţii în Canada. Putin a declarat că fluxurile ar urma să scadă la 20% din capacitate, de la 40% înainte de lucrările de mentenanţă anuale demarate pe 11 iulie.

Totodată, prim-ministrul Italiei Mario Draghi a declarat ieri că guvernul italian va continua cu planurile sale de a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc la zero în următoarele 18 luni. Oficialii europeni au semnat în ultima perioadă câteva acorduri de furnizare de gaze naturale cu Azerbaidjan şi Algeria, într-un efort de a înlocui gazul rusesc, dar, după cum punctează experţii pe care i-am consultat, problema pentru aceste acorduri este infrastructura.

Complementar, pe lângă regulamentul Comisiei privind declararea unei alerte cu privire la aprovizionarea cu gaze, Comisia a amendat cadrul temporar de criză şi a permis alocarea de sume pentru finalizarea rapidă a proiectelor de investiţii în surse de energie regenerabile.

Totodată, statele membre ar trebui să-şi actualizeze planurile naţionale de urgenţă până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a arăta cum intenţionează să atingă obiectivul de reducere a cererii de gaze, şi ar trebui să raporteze Comisiei în privinţa progreselor la fiecare două luni. Statele membre care solicită furnizarea solidară de gaze vor fi obligate să demonstreze măsurile pe care le-au luat pentru a reduce cererea pe plan intern.

"Rusia ne şantajează. (...), iar pentru a trece cu bine iarna în caz de o perturbare completă a gazului rusesc (...) trebuie să ne reducem consumul", a declarat ieri Ursula von der Leyer, preşedintele Comisiei Europene, în cadrul unei conferinţe de presă. Aceasta a adăugat că "o tăiere completă a gazelor ruseşti este scenariul cel mai probabil".

De asemenea, von der Leyen a mai declarat că turbina din Canada necesară pentru reluarea tranzitului de gaze prin Nord Stream 1 "se află în tranzit".

Potrivit oficialului european, "nu există pretext pentru ca Rusia să nu reia fluxurile de gaze prin gazoduct". Cu toate acestea, presa germană a scris ieri, citând operatorul gazoductului Gascade, că livrări de gaze prin Nord Stream 1 au fost "anunţate" pentru astăzi.

Javier Blas, reporterul principal al Bloomberg pe domeniul energiei, a scris ieri pe pagina sa de Twitter că "Comisia Europeană nu avertizează doar cu privire la oferta de gaze pentru iarna următoare, dar semnalează probleme şi pentru iarna 2023-2024 - ideea fiind că dacă îţi utilizezi toate stocurile iarna asta, vei avea probleme în următoarea", a punctat Javier Blas.

• Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: "Impactul măsurii asupra României depinde foarte mult de detaliile măsurii"

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), ne-a declarat că sistemul pregătit de Uniunea Europeană îi aminteşte de sistemul comunist al cotelor de gaze din România.

Acesta a precizat: "Fac o trimitere la istorie: înainte de 1989 exista în România cota de gaze. În mod centralizat exista dispeceratul naţional de gaze care aloca la fiecare persoană în parte, atât persoane fizice cât şi juridice, o cotă, care era direct proporţională cu gazele care există. Să zicem un mecanism similar cu cel la care se face referire. Absolut niciodată nu a funcţionat chestia asta. Tot timpul erau discuţii, erau certuri, divergenţe şi acuze pentru că este greu să vii din birou şi să decretezi o chestie care se întâmplă în teren. Este ca şi când i-ai spune ursului care vine într-o staţiune că de mâine nu mai are voie să vină. Poţi să-i tot spui. Asta este la nivel general. Desigur, unele lucruri din acest mecanism ar putea fi benefice. Dar dacă comunismul, care însemna o super-planificare, super-centralizare şi aşa mai departe nu a reuşit să impună funcţionarea cotelor de gaze sau a raţionalizării gazelor mă îndoiesc că într-o supra-democraţie cum este Uniunea Europeană se va reuşi asta".

Impactul asupra României depinde foarte mult de detaliile măsurii, a mai spus Chisăliţă.

"Putem să vorbim de 15% la nivel de an, 15% la nivel de zi, de care zi - de minimum sau de maximum? Toate aceste detalii fac ca aplicabilitatea unui astfel de mecanism să fie viabilă sau neviabilă. Detaliile sunt foarte importante", a adăugat expertul.

În ceea ce priveşte noile înţelegeri de furnizare de gaze naturale semnate de liderii UE cu Azerbaidjan şi Algeria, Dumitru Chisăliţă explică că acestea nu vor aduce foarte rapid cantităţi semnificative de gaze naturale.

"Azerbaidjanul nu a construit capacităţi (de transport) fără a avea vânzători şi cumpărători în spate. Asta face să fie foarte puţin probabil să ai de unde să vii cu alte gaze pentru că tu îţi dimensionezi capacitatea de producţie şi investiţiile în funcţie de cererea pe care o ai. Având în vedere că această cerere a apărut doar de câteva luni probabilitatea unor capacităţi noi de producţie substanţiale este foarte limitată. Tehnic vorbind, probabil că undeva în doi ani de zile te poţi aştepta la nişte cantităţi importante care să ajungă în Europa. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Africa de Nord care din nou nu făcea investiţii dacă nu avea contracte semnate pentru acele gaze pe care să le vândă efectiv, astfel încât aceste înţelegeri mă îndoiesc că reprezintă nişte cantităţi semnificative, nu 1% din necesarul Europei", a arătat preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Acesta consideră că sistemul preţului marginal al energiei implementat la nivelul pieţei europene de energie poate fi modificat, dar nu există motivaţie pentru că acesta aduce mulţi bani la bugetele naţionale.

"Orice se poate. Trebuie totuşi să vedem că principalul beneficiar al tuturor acestor creşteri este bugetul de stat. Ori, oamenii care ar trebui să implementeze aceste politici sunt aceiaşi care şi beneficiază de situaţia existentă. Atunci este acea variantă în care jumătate din creier spune că vrea să facă bani, iar cealaltă spune că nu vrea. Cam întotdeauna câştigă cea care spune că vrea să facă bani. Mergând pe ideea aceasta, nu se intervine (pentru schimbarea sistemului preţului marginal). Trebuie să fim foarte sincere: principalul creator de venituri, fie sub formă de TVA, fie sub formă de accize, de dividende şi impozite pe dividende, este sectorul energetic. Dacă aceste venituri vor dispărea vor exista probleme mari, probleme inclusiv în crearea PIB-ului, apoi apar probleme de împrumuturi, apoi se creează probleme de cashflow. Există o întreagă linie care înclină balanţa în sensul în care se consideră că este mai bine să fie lăsate lucrurile aşa decât să se intervină", a spus Chisăliţă.

• Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers: "Reducerea dependenţei de gaz rusesc nu se face bătând din palme"

Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers, este de aceeaşi părere, respectiv că reducerea dependenţei de gaz rusesc nu se face "bătând din palme".

"Putem să ne ascundem după vorbe şi declaraţii politice cât vrem noi, dar dependenţa energetică de gaz şi de combustibili fosili există, punct. Cu cifre pe masă se poate arăta cine a cumpărat şi ce combustibili fosili, din Rusia, în primele 100 de zile de război. Şi totul devine clar, fără niciun fel de declaraţii ale oficialilor europeni care spun că fac şi dreg. (...) Eu mă întreb: o să vrea cetăţeanul european să stea în frig, la iarnă, pentru nişte ambiţii politice? Şi mai mult decât atât, o să vrea cetăţeanul european să plătească de două ori mai mult pe mâncare pentru că se vor scumpi fertilizatorii şi alte produse care folosesc gazul ca materie primă? Sunt întrebări retorice la care răspunsul este evident. Dar până să ajungem să reducem dependenţa de combustibilii fosili - fie că vin ei din Rusia sau de unde vin, pentru că şi Norvegia vinde gazul la preţul mare al gazului, s-a aliniat imediat, şi preţul la LNG s-a aliniat imediat şi cel din Libia la fel - trebuie să vedem cum ne orientăm pentru un plan pe termen lung şi să vedem dacă într-adevăr putem şi cum facem să reducem această dependenţă - asta nu se face bătând din palme, într-o vară în care acum este foarte cald şi lucrurile încă nu arată rău. Lumea este însă foarte îngrijorată, la firul ierbii", a spus Demetrescu.

Potrivit acestuia, liderii Uniunii Europene s-au grăbit să ia anumite măsuri care "trebuiau gândite cu câţiva paşi înainte".

"Eu o zic ca energetician, nu ca politician, atenţie! Pentru că în energie, lucrurile întotdeauna se întâmplă, chit că nu instantaneu. Am creat mecanisme de piaţă, dar dacă nu ai capacităţi de producţie mecanismele acelea de producţie sunt zero. Energia nu este ca o marfă stocabilă, cu toate că toate mărfurile sunt supuse la presiuni de preţ din cauza lipsei disponibilităţii. Aş invita actorii din UE să fie mai atenţi: este foarte bună ideea de a încerca să economisim energie, să devenim un pic mai eficienţi, dar trebuie coroborat şi cu realism, adică în ce orizont de timp se pot atinge dezideratele acestea şi cum anume", a arătat expertul.

Acesta a adăugat că România îşi produce undeva la 80% din consumul naţional de gaze, ţara noastră depinzând doar în proporţie de 20% de importuri.

"Atunci ar trebui să vedem 80% din preţul gazelor venind cumva din piaţa internă. Spania şi Portugalia au limitat preţul la producători. Practic producătorilor noştri de gaz nu li s-a schimbat fundamental structura de cost în ultimele 12 luni astfel încât să crească preţul gazului foarte mult. Eventual cu nişte procente. Să spunem în mod teoretic că ar putea să crească cu inflaţia, deşi creşterea preţului la gaz a fost unul din combustibilii care a alimentat inflaţia. Aceeaşi chestiune este valabilă şi pentru preţul energiei electrice: la hidro nu au suferit schimbări mari costurile de producţie, la nuclear la fel, la cărbune costurile nu au suferit nici ele abateri mari, cu excepţia indicatorului introdus şi controlat de preţul emisiilor de CO2. Deci acestea sunt fundamentele ecuaţiei energetice, la noi. În UE, da, într-adevăr, există o balanţă foarte mare de import de combustibili fosili din Rusia, aşa este construită infrastructura energetică şi nu putem inventa ceva peste noapte ca în 3 luni de zile să reducem masiv această dependenţă. Aş vrea să văd un plan coerent şi nu vorbe şi declaraţii. Trebuie gândit pragmatic în legătură cu ce se poate şi cum se poate", a spus Ovidiu Demetrescu.

Acesta a mai adăugat că modul în care este organizată piaţa europeană "distorzionează enorm" preţurile.

"Cum ar fi fost dacă am fi avut în loc de această piaţă spot (în care se acoperă 50% din consumul naţional) am avea 80-90% din piaţă contracte pe termen lung, pe 15-20 de ani. Stăteau lucrurile mult mai aşezat. Sigur, se mai exagera pe marginalul de 10%, dar atât, iar restul stăteau în parametrii setaţi. (...) Industria energetică este o industrie cu investiţii pe termen lung, care îşi doreşte şi predictibilitate. Un astfel de mecanism ar asigura şi predictibilitate şi acoperirea investiţiei la investiţiile pe termen lung. Am fi mai aşezaţi dacă o parte din piaţă s-ar duce pe contracte pe termen lung: până şi consumatorii ar dori poate să aibă contract cu furnizorul pe o perioadă mai lungă, să zicem 5 ani de zile. În schimb au apărut tot soiul de jucători pe piaţă şi de distorsiuni, care au venit la toate licitaţiile şi au zis că dau la preţul cel mai jos, în speranţa că vor lua din PZU. Când PZU a fost mai mic decât licitaţiile a fost bine. Însă s-a adus jocul de cazino în industria energetică", a spus Demetrescu.

• Cosmin Păcuraru, expert în energie: "În mod cert se poate face plafonare la producătorul de gaze, cum s-a întâmplat în Spania şi Portugalia"

Cosmin Păcuraru, expert în energie, ne-a declarat că sistemul preţului marginal a fost gândit pentru a fi în beneficiul energiilor regenerabile.

Acesta a explicat: "În primul şi primul rând sistemul preţului marginal este în beneficiul cuiva. Când s-a făcut această schemă, a fost în beneficiul cuiva. Să vedem cine câştigă: cert câştigă regenerabilele, în teorie ar trebui să câştige şi furnizarea, dar ţinând cont că nu s-au mai făcut plăţi (în România) din luna aprilie riscăm să se prăbuşească întreg sistemul din ţară pentru că dacă nu plăteşti furnizorul nu poate plăti pe lanţ".

Păcuraru consideră că în mod cert se poate face plafonare la producătorul de gaze, cum s-a întâmplat în Spania şi Portugalia, unde preţul energiei electrice este de 2-3 ori mai ieftin decât în restul ţărilor din Uniunea Europeană.

"Ele au făcut un mix de preţ şi asta se putea face şi la noi. Un mix de preţ în România pentru că 72% din producători sunt ai statului. Dacă ai face un preţ comun din MW-ul pe hidro de 100 de lei, MW-ul pe nuclear care e la 170 de lei, MW-ul pe gaz să zicem de 450 de lei şi de cărbune de 650 de lei - cu cărbunele ca pondere de 15%, gazul tot la 15%, apa 30% şi nuclearul 20% - (...) profitul, la cât ar fi fost preţul, inclusiv preţul marginal, tot s-ar fi dus la 200-300 de lei per MW, profitul statului, ceea ce este imens. Aşa ar fi trebuit să arate lucrurile", a punctat Cosmin Păcuraru.

Expertul a mai atras atenţia că piaţa de energie, în mod normal, ar trebui să fie o bursă de mărfuri, dar cum energia electrică nu este stocabilă, "ea este mai mult o butaforie".

"Dacă ne uităm la piaţa noastră, din România, unde sunt vreo 70 de jucători, chiar este o butaforie în interesul unora. (...) Nu se poate să existe o astfel de organizare a pieţei şi se vede că la orice şoc, orice lebădă neagră, apar monştri pe care îi vedem în facturi. Inclusiv în Europa, dacă Europa are în mixul de energie electrică gaz în proporţie de 20% de ce s-au făcut preţurile de 4 ori mai mari? Iar după ne plângem de inflaţie. Deci piaţa este prost organizată, iar în zona de decizie funcţionează nişte birocraţi care nu pricep cum se fabrică acel electron care se numeşte energie electrică şi cum circulă el pe fire. Asta este problema", ne-a mai declarat Cosmin Păcuraru.

În ceea ce priveşte aducerea gazelor din Azerbaidjan în Europa, Păcuraru a declarat: "Una este când construieşti prima dată conducta, iar aici avem TANAP - care are o capacitate de circa 17,5 miliarde de metri cubi pe an - şi alta este să o dublezi. Totul va dura. Eu nu înţeleg cum pot unii decidenţi politici să emane atâta deziluzie. Se mai vorbea şi de cablu submarin - 4.000 de km de cablu submarin pentru energie electrică. Să fim serioşi!"

Acesta a mai spus că Europa este în situaţia în care este în principal din cauza Germaniei. De asemenea, Păcuraru consideră că ţara noastră nu va fi afectată puternic de măsura de reducere a consumului de gaze, având în vedere utilizarea scăzută a acestei resurse.

Cosmin Păcuraru a conchis: "Avem două discuţii: Europa şi România. Noi avem ceva rezerve pe care le folosim, cum le folosim, iar Europa este prinsă într-o situaţie dificilă, desigur din cauza deciziilor Bruxelles-ului şi a Germaniei. În principiu, pe noi nu ne afectează (acest mecanism). Oricum, la noi consumul de gaze, în principiu, este în scădere. Aş zice chiar că mai bine am încuraja consumul de gaze, dar cu cap: cea mai mare prostie care s-a făcut în ultimii ani a fost desfiinţarea CET-urilor. Acum 20 de ani erau vreo 250, acum numai funcţionează decât 47. Paradoxal, asta a însemnat o creştere a consumului de gaze pentru că una este să consumi gaze într-un CET mare şi alta este să consume zeci de mii de apartamente. Mai folosim gazele în industria chimică - nu mai avem -, fabricile de îngrăşăminte nu mai funcţionează - cea de la Târgu Mureş nu mai funcţionează (din cauza preţurilor mari la gaze - n.r.). Germania este cea mai afectată pentru că ea şi-a închis capacităţi de producţie pe nuclear, anul trecut, de câteva GW/h. Ar putea să le deschidă pentru că nu le-au dezafectat - şi o vor face, pentru că nu vor avea încotro. Eu sunt convins că pe Nord Stream, cât timp este război în Ucraina, nu va mai curge gaz. Însă şi războiul acesta se va încheia la un moment dat. Sigur, depinde cine câştigă. Câştigarea de către ruşi ne duce tot la mâna ruşilor, îngheţarea conflictului este destul de nefavorabilă pentru UE - şi va începe să curgă gaz - ori pierde Rusia şi va fi obligată să plătească ce a stricat"