UE trebuie să îşi intensifice eforturile în ceea ce priveşte siguranţa rutieră

Dacă nu fac eforturi mai mari, UE şi statele sale membre riscă să nu atingă obiectivele ambiţioase pe termen mediu şi lung stabilite la nivelul Uniunii, şi anume de a reduce la jumătate şi, treptat, la zero decesele şi vătămările grave în accidente rutiere, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene. În pofida abordării cuprinzătoare a Comisiei Europene, progresele în reducerea deceselor şi a vătămărilor grave cauzate de accidente rutiere au stagnat în ultimii ani, ceea ce pune grav sub semnul îndoielii capacitatea UE de a le reduce la aproape zero până în 2050. Se preconizează că, până în 2030, numărul de decese va scădea cu doar un sfert, în loc de jumătate cum este planificat, faţă de cifra din 2019, când 22 800 de persoane au murit în accidente rutiere în UE, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit comunicatului, accidentele rutiere sunt o cauză frecventă de deces prematur în UE. Participanţii la trafic din categoriile vulnerabile, cum ar fi pietonii, bicicliştii şi motocicliştii, sunt cei mai expuşi acestui risc, în condiţiile în care aproape 50 % din totalul deceselor se produc în rândul acestora, urmaţi de pasagerii autovehiculelor (45 %). Se estimează un raport de unu la cinci între vieţile pierdute şi vătămările grave.

"UE a avansat mult în domeniul siguranţei rutiere, însă, în continuare, mor oameni în fiecare zi pe şoselele noastre", a declarat doamna Eva Lindström, membra Curţii care a condus acest audit. "În ritmul actual al progreselor, obiectivul de a reduce la jumătate numărul de decese nu va fi atins. Dacă doresc să îşi îndeplinească obiectivele, UE şi statele sale membre trebuie să îşi intensifice eforturile în acest sens", se arată în comunicat.

În 2022 (cel mai recent an cu date complete disponibile), 20 640 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE. Rata medie a deceselor în UE a fost de 46 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori: rata cea mai mică s-a înregistrat în Suedia cu 22 de decese, iar cea mai mare în România cu 86 de decese. Pentru a se putea atinge obiectivul stabilit pentru 2030, va fi nevoie de o reducere anuală cu 4,6 % per ansamblul UE; or, în ultimii cinci ani, acest procent a fost în medie de doar 2,5 % pe an. Obiectivele de siguranţă rutieră ale UE nu pot fi atinse decât dacă statele membre pun în aplicare finanţarea şi politicile necesare, întrucât ele se află "în scaunul şoferului" atunci când este vorba de implementarea anumitor măsuri care ar putea îmbunătăţi în mod direct siguranţa rutieră. Pentru a le ajuta să evite decesele şi vătămările grave, Comisia a adoptat o abordare multistratificată, abordarea "sistemului sigur" a UE, care se sprijină pe opt piloni, printre care siguranţa vehiculelor, infrastructura rutieră şi utilizarea drumurilor în condiţii de siguranţă. Auditorii consideră că această abordare este cuprinzătoare, dar atrag atenţia asupra unor deficienţe. De exemplu, monitorizarea de către Comisie a performanţei statelor membre nu este încă eficace. Mai mult, acţiunea UE nu acoperă toate domeniile de risc, cum ar fi viteza, care, alături de condusul sub influenţa alcoolului, lipsa centurii de siguranţă şi distragerea atenţiei conducătorului auto, se numără printre cauzele principale ale accidentelor, se precizează în comunicat.

În perioada 2014-2020, UE a acordat finanţare în cuantum de aproximativ 6,7 miliarde de euro pentru proiecte care au contribuit la siguranţa rutieră. Totuşi, cerinţele UE nu acoperă infrastructura cu cea mai mare incidenţă de accidente soldate cu decese, cum ar fi zonele urbane, pistele pentru biciclete şi drumurile secundare. În acelaşi timp, nivelul progreselor realizate în abordările siguranţei rutiere variază semnificativ de la o ţară din UE la alta. În mod interesant, valorile monetare atribuite vieţii omeneşti diferă considerabil de la un stat membru la altul atunci când se estimează beneficiile economice ale proiectelor. De asemenea, siguranţa rutieră nu era un criteriu esenţial în selectarea proiectelor prin care se urmărea îmbunătăţirea ei, deoarece concura cu alte priorităţi, cum ar fi un transport mai ecologic. Mai mult, criteriile de selecţie adesea nu puneau accentul pe aşa-numitele "puncte negre" (hotspots). Dat fiind că finanţarea pusă la dispoziţie de UE pentru siguranţa rutieră poate scădea în anii următori, asigurarea faptului că ea este valorificată în scopul salvării de vieţi va conta şi mai mult, se menţionează în comunicat.