Asociaţia Transparency International a cerut premierului Adrian Năstase, la sfîrşitul săptămînii trecute, acţiuni concrete de luptă împotriva corupţiei. Mai mult, premierul a primit o listă cuprinzînd opt acţiuni pe care guvernul trebuie să le ducă la îndeplinire cît mai rapid posibil. În caz contrar, riscăm să nu primim, nici în acest an, statutul de economie de piaţă funcţională de la Uniunea Europeană.
Punctele de pe lista amintită se referă la accelerarea ratificării Convenţiei ONU împotriva corupţiei, îndeplinirea angajamentelor restante ale Guvernului faţă de recomandările GRECO din 2002 (GRECO este Grupul de State împotriva Corupţiei, afiliat Consiliului Europei) şi adoptarea unui proiect de act normativ care să transpună practicile europene în domeniul protecţiei avertizorilor de integritate. Alte puncte se referă la adoptarea unui act normativ privind acordarea de granturi din bani publici, amendarea Pachetului Legislativ Anticorupţie, completarea legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, astfel încît să incrimineze abuzul administrativ. Ultimile două cerinţe privesc adoptarea unui act normativ similar Legii 7/2004 (Codul de conduită al funcţionarilor publici), aplicabil tuturor categoriilor de personal din autorităţile şi instituţiile publice, şi adoptarea unui act normativ care să instituie obligaţia procurorilor de a comunica motivarea tuturor actelor de autoritate.
Transparency International cere guvernului să acţioneze rapid pentru că, în multe cazuri, deşi sancţionate, infracţiunile de corupţie cauzează prejudicii ce nu sînt recuperate, dat fiind că sumele furate au fost deja transferate în afara graniţei. Potrivit aceleiaşi surse, în cazurile în care legea a fost încălcată prin intermediul persoanelor juridice, preşedinţii societăţilor în cauză nu au putut fi incriminaţi.
O altă problemă subliniată de Transparency International se referă la posibilele încălcări ale legii de către membrii comisiilor de achiziţii publice, care, în prezent, sînt mai greu de sancţionat decît în cazul funcţionarilor publici sau demnitarilor.
Potrivit asociaţiei amintite, funcţionarii care au reclamat încălcări ale legii au fost sancţionaţi disciplinar în mod frecvent, chiar eliberaţi din funcţie, ceea ce îi descurajează pe alţi funcţionari care au cunoştinţă de încălcări ale legii, să informeze instituţiile competente.
Experienţa Transparency International în ţara noastră a demonstrat că astfel de abuzuri administrative (împotriva interesului public sau împotriva intereselor persoanei) pot ascunde fapte de corupţie. Transparency International îşi condiţionează sprijinul pentru integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană de măsurile pe care le vor lua, în perioada imediat următoare, autorităţile de la Bucureşti.
Comisia Europeană a solicitat organizaţiei Transparency International România şi Secretariatului Transparency International de la Berlin o consultare, la data de 5-6 iulie, pentru a măsura progresele în lupta împotriva corupţiei, înainte de redactarea Raportului Periodic pentru România. Cele două organizaţii au propus, la sfîrşitul săptămînii trecute, primului ministru al României, setul de 8 măsuri anticorupţie concrete, cu termene de realizare definite, într-o propunere scrisă, depusă şi discutată la Cancelaria Primului Ministru.