Un buzoian a investit 3 milioane de euro într-o fabrică de procesare fructe şi un laborator de cercetare

De meserie inginer metalurg, Marian Tudor a început să investească în agricultură dintr-o simplă întâmplare, iar de la o plantaţie de mure şi zmueră a ajuns, în câţiva ani, să producă o sută de tone de fructe pe an pe care acum le va procesa în propria fabrică.

Este pe scurt povestea fermierului din comuna Verneşti care deţine cea mai mare plantaţie de fructe de pădure din judeţul Buzău şi o livadă cu sute de pomi din care culege fructe de la început de vară până toamna târziu. Marian Tudor a început să investească în agricultură în urmă cu mai bine de zece ani când şi-a cumpărat un teren în scop imobiliar dar, în final, dintr-o întâmplare, a ajuns să cultive mure. De la an la an a tot crescut plantaţia adăugând noi soiuri de fructe, printre care zmeură, căpşuni, aronia, coacăze, tayberry, agrişe dar şi cireşe, vişine, caise, mere, prune, pere şi gutui. Acum, fermierul produce aproape o sută de tone de fructe pe an însă nu reuşeşte să vândă tot ce culege aşa că a decis să transforme întreaga afacere într-una cu flux integrat: de la producerea fructelor până la procesarea lor şi mai apoi chiar vânzarea produselor finale în magazine proprii şi marile lanţuri de magazine. Totul sută la sută românesc, şi chiar folosind reţete proprii, fără conţinut de zahăr.

• 2016, momentul în care a decis să-şi construiască o fabrică

Decizia de a-şi construi propria fabrică de procesare a fost luată în 2016, iar lucrările au început în 2018. La acel moment a accesat un credit de 2 milioane de euro, suma necesară, după calculele de atunci, pentru ridicarea unităţii de procesare fiind de 1,6 milioane de euro, restul de bani urmând să fie folosiţi pentru amenajarea unui laborator de cercetare nutriţionistă.

La doi ani după startul lucrărilor a venit pandemia şi toate planurile au fost date peste cap. Şantierul a fost închis o perioadă, dar şi cheltuielile s-au majorat. Până acum, investiţia totală a urcat la 3 milioane de euro.

"În 2016 am depus proiectul, în 2018 ne-am apucat de treabă şi acum suntem în 2022. Au fost cei doi ani de pandemie care ne-au stricat, iar, toate socotelile. Dar mulţumesc lui Dumnezeu, până la urmă, am ajuns şi la rezultatul final pe care mi l-am dorit. Dacă dă Dumnezeu să ieşim şi cu laboratorul de cercetare nutriţionistă, în octombrie sper să terminăm construcţia... Ne-a prins şi perioada aceasta de preţuri extrem de mari pentru materialele de construcţie şi ne-a stricat socotelile. Şi aici trebuie să băgăm nişte bani, adică să investim nişte bani pentru că proiectul a fost cuprins cu o sumă, am început lucrarea şi a trebuit să o ducem la final pe sumele care sunt acum la materiale de construcţie. Iniţial, laboratorul era 1.400.000 de euro şi deja s-a cheltuit până acum aproximativ 800.000 de euro şi nu am terminat construcţia. Suntem cu construcţia la 60%, o să fie o problemă mai dificilă aici pentru că s-a triplat preţul la materialele de construcţie. Nu se aştepta nimeni, ori statul ne-a ajutat pe IMM Invest, cu credite, dar nu ne-a oferit posibilitatea, dacă s-a mărit preţul, să ne dea o diferenţă. Am făcut credit la bancă şi girat cu fermă, casă, cu apartament, cu tot. Creditul a fost în valoare de 2.000.000 de euro. Până acum ambele investiţii au depăşit 3.000.000 de euro, adică făcând la preţurile actuale o reevaluare, se ridică la mult mai mult. Vă dau un exemplu. Dacă un desâmburător, este o instalaţie de desfăcut sâmburi, cu 6 canale, dacă anul trecut pe timpul acesta era 4.700 de euro, anul acesta am dat pe el 8.360. Preţurile s-au dus groaznic de sus la toate, materie primă, materiale de construcţie, şi asta datorită faptului că au crescut preţurile la energie electrică şi combustibili. Este greu, dar mergem înainte şi căutăm soluţii", a spus Marian Tudor.

Cu toate acestea, Marian Tudor a continuat să creadă în visul său, aşa că antreprenorul a găsit şi câteva soluţii pentru a-şi rentabiliza afacerea. De exemplu, a luat decizia să apeleze la energia verde. Aşa se face că, Marian Tudor foloseşte în fabrică energia solară care îi reduce deja factura la curentul electric cu până la 25%. Pentru început, această sursă de energie verde nu-i acoperă tot consumul, dar intenţionează să identifice soluţii pentru a mări producţia de energie ECO, mai ales că preţurile la curentul electric au crescut foarte mult în ultimele luni.

Anul acesta, Marian Tudor a terminat construcţia fabricii, iar, când restricţiile impuse de pandemie s-au mai relaxat, au fost aduse şi utilajele. Toate sunt performante, cumpărate din străinătate. Cu alte cuvinte, fermierul a pus pe picioare, o fabrică ultramodernă, cu un circuit complet de procesare.

"Fabrica de la Verneşti este diferită prin faptul că nu mai rămâne niciun rest din fructul respectiv pe care îl prelucrăm. Trecem prin toate etapele de procesare, începând de la presare la rece din care rezultă sucul, uscarea din resturile care ne rămân de la presare , iar după uscare folosim totul direct în batoanele de fructe. Este un proces complex. Comparativ cu alţii noi avem linia tehnologică astfel încât să putem face din fiecare fruct câte ceva. Sâmburii din fructe, de exemplu, îi putem folosi pentru da esenţa, gustul şi pectina", a spus Marian Tudor.

Mai exact, explică investitorul, datorită liniei tehnologice moderne aici se va putea folosi absolut totul dintr-un fruct, de la pulpă, coajă şi chiar seminţe.

"Tot ceea ce rezultă din procesare, cotoarele de măr, sâmburii, folosim la pectină. Aceasta are proprietatea de îngroşare şi gelifiere, în industria alimentară. Apoi, cojile fructelor, tot ce rămâne după stoarcere, folosim la batoane. Vă mai pot da un exemplu. După stoarcerea fructelor de aronia rezultă un suc natural acrişor, foarte sănătos. Mai rămâne un şrot, pe care unii l-ar arunca fără să ştie cât de preţios este, în coajă fiind multe substanţe benefice. Noi îl folosim la batoane", a explicat Marian Tudor.

Concret, în fabrica de la Verneşti se vor produce dulceţuri, marmeladă, fructe uscate, batoane cu ciocolată şi aronia şi sucuri naturale.

Pentru toate produsele, buzoianul foloseşte reţete româneşti, unele împrumutate de la bunici, alte făcute chiar de el şi soţia sa, fără zahăr.

Capacitatea de producţie este destul de mare. De exemplu, într-o oră poate produce o mie de litri de suc natural, iar uscătorul de fructe are o capacitate de aproape o tonă doar pe un flux.

Fabrica îşi va începe activitatea de la 1 iulie

"Suntem pe ultima sută de metri cu reţetarele, cu producţia, cu partea tehnică şi tehnologică de produs. În genere, am obţinut cam toate autorizaţiile, cam 90% din autorizaţii le-am obţinut. Lucrăm cu o firmă din Bucureşti, cu un tehnolog din Bucureşti, care verfică oamenii pe care va trebui să-i angajăm. Vor fi 16 angajaţi şi acum suntem într-o perioadă de probă cu fiecare să vedem ce şi cum că, de la 1 iulie aş vrea să-i dăm drumul la treabă.O să începem cu dulceţuri de sezon, adică o să începem cu zmeură, mure, afine. O să începem să facem din toate dulceţurile,pe măsură ce se vor coace fructele. O să începem şi cu dulceaţă zahăr şi fără zahăr, dar aici încă mai experimentăm sortimente", a spus omul de afaceri.

În prima lună, vor fi produse circa 20.000 - 30.000 de borcane cu dulceaţă, urmând ca pe măsură ce se vor coace şi celelalte fructe capacitatea de producţie să crească şi să se diversifice, în sensul că buzoianul vrea să scoată pe piaţă şi marmeladă cu şi fără zahăr, sucuri naturale, fructe uscate şi batoane cu ciocolată şi aronia. Există însă şi o problemă: preţul la care să fie comercializate de la poarta fermei. Asta pentru că scumpirile din ultima perioadă şi chiar războiul din Ucraina au dat peste cap planurile iniţiale făcute de omul de afaceri.

"Eu cred că o să avem în jur de vreo 20.000-30.000 de borcane. Avem probleme cu ambalajele cu sucurile, nu avem încă genul de ambalaj specific, să vedem ce ambalaj. Şi mâine sau poimâine dacă dăm drumul producţiei de sucuri, putem să facem 1000 de litri pe oră. Dar nu avem încă ambalaje, sunt probleme mari de când a început războiul din Ucraina, sunt mari probleme cu ambelajele de sticlă. La noi nu se mai fac ambalaje de sticlă, se aduc din Turcia, dar calitatea cam lasă de dorit la sticlă. Deci, marea problemă care se pune acum la nivel naţional sunt ambalajele. Ambalajele au început să se cumpească cu 20-25%, de asta vrem să ne creăm nişte stocuri de ambalaje, să vedem cum procedăm pentru că majoritatea materiei prime se aducea din Ucraina. Acum, după calculele noastre, dulceaţa iese din fabricaţie, la suta de grame cam la 6 lei, 10 lei, în ambalaj. Acum depinde ce fructe folosim pentru că avem fructe din ferma proprie şi mai şi achiziţionăm. Apoi, facem două tipuri de dulceaţă: cu zahăr şi fără zahăr. Dulceaţa fără zahăr ajunge la 12 lei pentru că impune mai multă concentraţie de fruct pentru că zahărul cristalizează, ori până ajunge fructul la cristalizare folosesc foarte mult fruct presat. De asta probabil, dulceaţa fără zahăr va fi mai scumpă. Totul depinde de cum vor evolua preţurile, vorbesc la nivel naţional pe amblaje, pe produs, pe transport, pe benzină, pe curent. Tot ce producem posibil să aibă luna aceasta un preţ de 10 lei, iar luna viitoare dacă se mai măreşte curentul, o să ajungă la 12-13 lei, pe noi ne influenţează toate scumpirile", a spus Marian Tudor.

Chiar şi aşa, omul de afaceri nu va duce lipsă de piaţă de desfacere. Deja mai multe lanţuri mari de magazine din toată ţara şi chiar antreprenori din Buzău s-au arătat interesaţi să aibă la raft produsele de la Verneşti.

• Fabrica va procesa şi legume

Deşi iniţial a luat în calcul doar procesarea fructelor, buzoianul de la Verneşti a anunţat că va face şi zacuscă şi chiar fasole la borcan. Pentru început va face 10.000 de borcane de zacusă pentru un client din Germania. De asemenea a contractat deja 10 tone de fasole pentru a pregăti şi câteva mii de borcane cu fasole. Iar producţia nu se va orpi aici.

"Vom lucra în două schimburi", spune Marian Tudor încrezător în afacerea sa.

Afacerea cu flux integrat îi va aduce buzoianului un profit de aproape zece ori mai mare decât înregistra doar din vânzarea fructelor. Mai exact, fermierul ţinteşte către un pr