Investiţia este cofinanţată cu peste 60,7 milioane de lei din Fondul European de Dezvoltare Regională (prin POIM 2014-2020, Axa Prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon), contribuţia companiei noastre fiind de peste 13,7 milioane de lei, la care se adaugă TVA în valoare de 14,1 milioane lei, conform unui comunicat remis redacţiei.
În cadrul proiectului vor fi montate peste 10.500 de contoare inteligente (SMART) la consumatori din cartierele George Enescu, Zamca, Mărăşeşti
şi Centru din municipiul Suceava.
Reţeaua de distribuţie de joasă tensiune va fi reabilitată prin înlocuirea a circa 25 de km de cabluri şi a peste 1.700 de tablouri electrice (firide).
În acelaşi timp, vor fi implementate infrastructura hardware şi aplicaţiile software necesare funcţionării componentelor sistemului de monitorizare inteligentă a distribuţiei (managementul energiei - contorizare inteligentă, monitorizarea reţelei şi managementul întreruperilor).
Pe lângă contorizarea inteligentă, realizarea proiectului urmăreşte şi atingerea unor obiective generale:
Reducerea timpilor de întrerupere a serviciului şi a numărului de deranjamente/incidente, mai ales a celor neplanificate;
Monitorizarea alimentării cu energie de la nivelul nodurilor reţelei până la nivelul consumatorului şi intervenţia rapidă, de la distanţă, în cazul unor disfuncţionalităţi, întreruperi etc.;
Reducerea pierderilor, atât de natură tehnică, cât şi comercială prin menţinerea parametrilor energiei livrate în zona valorilor nominale.
Contorizarea inteligentă oferă o serie de beneficii şi facilităţi, şi anume:
Indexul contorului este transmis în mod automat, nu mai este necesară transmiterea acestuia de către client sau vizita cititorului;
Factura va reflecta exact consumul realizat, fiind eliminate facturile de estimare, permiţând clienţilor o mai bună gestionare a consumului şi bugetului;
Facilitează alegerea de către client unor tarife diferenţiate;
Pe lângă datele referitoare la consum, contoarele transmit şi diferite tipuri de alarme către sistemul central, unde sunt analizate şi sunt stabilite măsuri de intervenţie de la distanţă sau în teren, după caz;
Operaţiunile de deconectare şi/sau reconectare la un consumator la care este instalat şi integrat în sistem un contor inteligent nu presupun costuri pentru client.
Până la finalul anului 2020 au fost instalate circa 327.000 de contoare SMART la consumatori din peste 750 de localităţi din Moldova. Cele mai multe unităţi au fost montate în judeţele Bacău şi Neamţ, unde 64%, respectiv 44% dintre clienţi beneficiază de contorizare inteligentă.
În acest an ne-am propus instalarea a peste 22.000 de contoare inteligente şi astfel circa 22% dintre clienţii Delgaz Grid vor avea contorizare SMART. Pentru perioada 2021-2028 ne propunem montarea a încă 387.000 de contoare, ceea ce înseamnă că 45% dintre clienţi vor avea instalate contoare inteligente până la sfârşitul anului 2028.
Accesarea surselor de finanţare europeană reprezintă o prioritate pentru companie în vederea realizării obiectivelor de modernizare şi digitalizare a infrastructurii de distribuţie a energiei electrice. La acest moment, şapte proiecte, în valoare de circa 187 milioane lei, cu cofinanţări de 140 milioane lei, se află în diferite stadii de implementare.
Un proiect similar celui aprobat de curând pentru Suceava este în derulare în municipiul Iaşi şi vizeză modernizarea reţelei de distribuţie şi montarea a peste 10.000 de contoare inteligente la consumatori din municipiu.
Două proiecte, ce presupun modernizarea în scopul preluarii energiei electrice produse din resurse regenerabile a 3 staţii de transformare din judeţul Iaşi şi a 5 staţii de transformare din judeţul Vaslui sunt la momentul de faţă în curs de implementare.
Un nou proiect, asemănător, a primit recent aprobarea din partea autorităţilor responsabile şi are ca obiectiv modernizarea staţiilor de transformare Bucecea şi Dorohoi din jud. Botoşani şi Siret din jud. Suceava.
De asemenea, sunt în implementare două proiecte cu finaţare europeană, unul urmăreşte competenţelor digitale ale personalului, iar celălalt vizează obiective de securitate cibernetică.