Un pacient infectat în timpul internării cu bacterii multirezistente a primit daune de 40.000 de euro de la Spitalul Elias

Unele dintre cele mai periculoase bacterii multirezistente din spitalele româneşti pot lăsa bugetele unităţilor medicale fără sume importante de bani. Doi pacienţi infectaţi cu astfel de bacterii în ultimii ani solicită, în total, daune de 575.000 de euro de la Spitalele Elias şi Bagdasar-Arseni din Bucureşti, scrie g4media.

Paul Costea a câştigat, deja, la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, un astfel de proces, care a ajuns acum în apel. El a relatat judecătorilor că, în data de 15 noiembrie 2015, în urma unui accident rutier, a fost transferat în comă la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, unde a fost intubat o lună şi două săptămâni, timp în care i-au fost prelevate probe de sânge în fiecare zi. La trei zile de la internare, în corpul său a fost semnalată prezenţa stafilococului auriu, iar ulterior, a bacteriei Klebsiella pneumonie şi a toxinei A/B Clostridium difficile.

Pacientul a declarat că "au urmat luni de transferuri de la o unitate spitalicească la alta, deoarece tratamentele aplicate nu răspundeau, intervenind complicaţii care au pus în pericol viaţa (...) şi au dus la o slăbire ireversibilă a organismului acestuia şi a rezistenţei sale fizice." El a luat antibiotice timp de 10 luni, avocaţii arătând că "unele cauzându-i dureri foarte mari, iar altele stări halucinogene şi dependenţă. Tasarea vertebrelor T11-T12, suferită în accidentul rutier, s-ar fi vindecat prin kinetoterapie timp de o lună dacă nu ar fost contactate infecţiile. Reclamantul a pierdut mult în greutate, respectiv 35 kg, ajungând la 48 kg, iar această greutate nu a fost recuperată. Slăbiciunea organismului nu permite reclamantului să muncească, iar angajatorii nu acceptă un program de lucru sub 8 ore."

Drept urmare, Costea a cerut daune de 75.000 de euro Spitalului Elias, acuzat de nerespectarea reglementărilor interne menite să asigure igiena, în scopul evitării infecţiilor intraspitaliceşti.

Conform sentinţei, spitalul nu a formulat apărare pe fondul cauzei, ci a cerut ca, în cazul în care acţiunea lui Costea va fi admisă, daunele să fie plătite de firma de asigurări cu care unitatea medicală avea contract pentru acoperirea unor astfel de situaţii.

Documentele din dosar, inclusiv rapoarte de expertiză, au confirmat acuzele lui Costea, iar judecătorul a decis că "prejudiciul suferit de reclamant este cu evidenţă consecinţa unei infecţii nosocomiale. (...) Având în vedere suferinţele suportate de reclamant ca urmare a internărilor şi intervenţiilor chirurgicale numeroase la care a fost supus într-o perioadă destul de lungă, faptul că starea la care acesta a ajuns din cauza infecţiei constituie infirmitate fizică cu scăderea capacităţii de muncă şi faptul că acesta nu poate nici măcar să-şi schimbe cariera şi pregătirea profesională, instanţa apreciaza că suma de 40.000 euro este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral, profund suferit de reclamant."

Magistratul a mai decis ca spitalul să îşi recupereze banii de la firma de asigurări. Ambii pârâţi au depus apel.

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional pentru Sănătate Publică, în anul 2018 Spitalul Elias a ocupat locul 5 pe ţară în clasamentul unităţilor medicale cu cele mai mare număr de infecţii raportate: 657, potrivit g4media.

Un alt dosar cu o astfel de speţă se află, încă, pe rolul primei instanţe. Ileana Adriana Totolici solicită judecătorilor să oblige Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni la plata unor daune morale de 500.000 de euro şi a unor daune materiale de 16.919 lei. Pacienta a arătat că s-a internat de mai multe ori în unitatea medicală după ce, în 2016, a fost victima unui accident rutier.

"(...) ulterior internării, au apărut semnele clare ale unei infecţii cu stafilococ auriu rezistent la antibiotic, infecţie care a avut o influenţă dramatică asupra întregii evoluţii post-operatorii, fiind descrisă această evoluţie. Reclamanta învederează că pârâtul a încălcat obligaţia de securitate ce îi revenea", a menţionat Totolici în acţiune. Şi în acest caz, spitalul a cerut includerea în proces a firmei de asigurări cu care are contract. Procesul se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 4.

De-a lungul timpului, au existat multiple indicii că spitalele din România nu raportează toate cazurile de infecţii cu bacterii multirezistente, România fiind în grupa celor cu cele mai mici raportări în clasamentele la nivel european. Unul dintre motive: legislaţia românească prevedea, la un moment dat, sancţionarea managerilor de spitale, dacă infecţiile raportate depăşeau 2% (procent calculat la suta de pacienţi externaţi).