Un pas mic pentru democraţie

Suporterii democraţiei par deprimaţi în ultima vreme. A devenit comun un discurs pesimist, de genul "Populismul a degradat democraţia". Foarte posibil, cu toate că aş remarca, în treacăt, că este mai degrabă Stânga radicală aceea care taxează tot ce nu îi convine drept populism. Dar oricum ar fi, diferenţa de ton este evidentă. În anii 1990, după căderea sistemelor comuniste din Europa de Est şi după destrămarea Uniunii Sovietice, mulţi priveau cu optimism la viitorul democraţiei. A mai fost un asemenea moment, poate mai puţin intens, după "Primăvara arabă". Dar de atunci la orizontul democraţiei par să se fi adunat nori negri.

Mă bucur să raportez, aşadar, că nu totul este pierdut. Democraţia a mai făcut un (mic) pas înainte. În Seychelles a câştigat alegerile prezidenţiale Wavel Ramkalawan, un fost preot. Astfel, se încheie o eră de dominaţie autoritară a Stângii în insula din Oceanul Indian.

Povestea merită spusă, pentru că ea ne serveşte ca un avertisment. În ultimele decenii au existat dictaturi de Dreapta şi de Stânga. Departe de mine ideea că doar Stânga este vinovată pentru toate păcatele (politice) de pe Pământ. Dar trebuie să recunoaştem că de regulă Stânga a fost vinovată pentru regimurile care au intoxicat viaţa a milioane şi chiar miliarde de oameni.

Iată cazul fostei colonii britanice Seychelles, devenită un stat independent în 1976. Acolo s-au înfruntat două partide. Unul era liberal şi în favoarea unei legături puternice cu fosta metropolă. Altul era socialist şi ostil legăturilor cu "capitaliştii".

Lucrurile s-au precipitat. În 1977, profitând de absenţa Preşedintelui pro-britanic, socialiştii au dat o lovitură de stat. Au urmat mai mult de două decenii în care drepturile omului au fost jucate în picioare. Tortură, cenzură, izolare internaţională - totul în numele socialismului.

Ca de obicei, şi alţii şi-au băgat coada. Ruşii, chinezii şi americanii şi-au disputat influenţa asupra guvernului din Victoria (capitala insulei). Tanzania, pe atunci o dictatură socialistă, a trimis trupe pentru a înăbuşi o rebeliune a armatei. India, la rândul său, a intervenit.

În 1991, în siajul prăbuşirii regimurilor totalitare din Estul Europei, regimul din Seychelles a efectuat o serie de reforme. Aparent, ţara s-a transformat într-o democraţie cu mai multe partide. Cam ca în România.

La fel ca în România, totul era o faţadă. De fapt sistemul era dominat de socialişti, care au folosit orice şmecherie electorală şi politică pentru a nu da drumul la scaun.

Măcar dacă totul ar fi avut un sens. Problema este că şi după mai bine de trei decenii în care socialiştii au fost la volan, societatea este încă marcată de inegalităţi zdrobitoare. Dar nu pentru că ţara este săracă. Dimpotrivă. Seychelles este una dintre cele doar două ţări africane care este clasificată de instituţiile internaţionale ca fiind una cu venituri ridicate. Fondul Monetar Internaţional, în clasamentul curent (2020), arată că Seychelles are un PIB de 12.323 de dolari per capita. Aproape egal cu cel din România (12.813 dolari per capita).

La fel ca în România, problema este că banii există, dar sunt confiscaţi de o elită prădătoare. Biroul Naţional de Statistică din Seychelles estimează că aproximativ 40 la sută dintre locuitori trăiesc în sărăcie. Într-un paradis tropical...

Cazul alegerilor din Seychelles este instructiv şi acesta pentru noi. Odată cu alegerile Prezidenţiale, câştigate de candidatul Dreptei liberale, au fost organizate şi alegeri pentru Legislativ. Cumva, cei din Seychelles se descurcă cu doar 35 de parlamentari, faţă de România, cu 465. Acolo, a câştigat alegerile o alianţă care reuneşte cinci partide moderate, de Dreapta. La noi, au început să se certe pentru fotoliul de Prim-ministru cu aproape două luni înainte să alegeri...

Există şi diferenţe. În vreme ce la noi mulţi o ţin în nunţi şi botezuri, alimentând pandemia, în Seychelles cazurile de contaminare sunt foarte puţine. La noi, toată vara, pe litoral, a fost dezmăţ, cu petreceri până la dimineaţa. În Seychelles, deşi 30 la sută din populaţie lucrează în turism, s-au introdus restricţii. Turiştii trebuie să aibă un test negativ recent şi să nu părăsească hotelul în care sunt cazaţi în primele cinci zile. Iar la noi autorităţile încă se mai gândesc dacă să restrângă activitatea teraselor...

Una peste alta, este deprimant să vezi că la noi elitele politice nu reuşesc să se ridice la nivelul de competenţă din unele state africane. Asta după mai bine de 13 ani de când ne-am alăturat Uniunii Europene...

Unii vor spune că chestiunea nu ne interesează sub nici o formă, pentru că Seychelles este un grup de insule mici, din Oceanul Indian. Ironia este că România a ajuns, în multe feluri, mai izolată decât Seychelles. Înaintea pandemiei au vizitat Seychelles circa 400.000 de turişti, de patru ori numărul populaţiei. Iar de la noi a plecat aproape un sfert dintre locuitori. Cam asta este aritmetica...