Un scandal în progres - azilele pentru bătrâni

Luna lui cuptor s-a dovedit încă o dată a fi cea mai încinsă din an, nu doar prin prisma caniculei care a afectat culturile agricole ce vor fi recoltate la toamnă, ci şi prin evenimentele politice care au dus, practic, la impunerea demisiei a doi miniştri ai Cabinetului Ciolacu, la doar o lună de la preluarea mandatelor în noul Guvern. Gabriela Firea şi Marius Budăi au fost indicaţi drept principalii responsabili pentru inactivitatea instituţiilor statului în cazul relelor tratamente aplicate bătrânilor din cele trei centre de îngrijire a persoanelor vârstnice şi nu numai aflate pe raza oraşului Voluntari, judeţul Ilfov. În urma descoperirii acestor cazuri, Guvernul a dispus controale la nivel naţional care au scos la iveală 51 de centre neautorizate şi care au dus la suspendarea activităţii în 110 centre de asistenţă socială din cele 5.197 de centre care furnizează servicii sociale în ţara noastră.

Cu o zi înainte de descinderea procurorilor DIICOT în Voluntari şi reţinerea a 26 de persoane implicate în reţeaua azilelor groazei, Eduard Hellvig demisiona din funcţia de director general al SRI, fără ca demisia acestuia să aibă vreo legătură cu ceea ce se întâmplase în Voluntari. După demisia sa, au urmat demisiile "de onoare" ale lui Marius Budăi şi Gabrielei Firea, din funcţiile de ministru al Muncii, respectiv ministru al Familiei.

Scandalul privind asistenţa socială din ţara noastră s-a suprapus cu cel iscat de discuţiile din cadrul coaliţiei de guvernare, care, confruntată cu un deficit bugetar în creştere şi cu necolectarea veniturilor programate prin legea bugetului de stat, vizează luarea unor măsuri privind creşterea TVA pentru mai multe bunuri şi servicii - inclusiv cele oferite de sectorul HoReCa - şi reducerea facilităţilor fiscale acordate în ultimii ani angajaţilor din construcţii, din IT&C şi din agricultură.

Pe fondul dezechilibrului bugetar şi a inflaţiei care se resimte în creşterea preţurilor serviciilor şi produse alimentare, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în 5 iulie, menţinerea la 7% a ratei dobânzii de politică monetară, iar Ministerul Finanţelor a lansat, la mijlocul lunii iulie, două noi ediţii ale titlurilor de stat Tezaur şi Fidelis, pentru a obţine veniturile necesare în vederea acoperirii cheltuielilor bugetare.

Situaţia de mai sus a determinat Guvernul Ciolacu să amâne pentru luna septembrie prima rectificare bugetară, dorind mai întâi ca, în luna august, să adopte pachetul de măsuri necesare pentru o reechilibrare a bugetului de stat. Cu toate acestea, deşi reprezentanţii Executivului au anunţat că 200.000 de posturi vacante în sistemul bugetar nu vor mai fi ocupate, în cursul lunii iulie administraţia centrală a demarat o serie de concursuri pentru ocuparea mai multor posturi în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în cadrul mai multor agenţii şi instituţii publice, dar şi în cadrul nou înfiinţatei Agenţii pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Pe lângă situaţia de pe plan intern, luna iulie ne-a adus mai aproape de graniţa de est războiul din Ucraina, după ce, în 24 iulie, în urma încetării acordului privind coridoarele de transport a cerealelor ucrainene în Marea Neagră, Federaţia Rusă a bombardat cu drone depozitele de cereale şi infrastructura din porturile ucrainene Reni şi Izmail, aflate la câţiva kilometri de Galaţi şi Tulcea. În ceea ce priveşte apărarea naţională, ţara noastră a primit asigurările necesare în urma summitului NATO care a avut loc la Vilnius în 11 şi 12 iulie, când membrii Alianţei au decis constituirea unei forţe de intervenţie rapidă care va putea fi trimisă oricând, în orice zonă a Flancului estic, în cazul în care un stat-membru este atacat de Federaţia Rusă.

Mai mult, Marea Neagră devine zonă de interes strategic pentru SUA, după ce Senatul american a aprobat un proiect de lege în acest sens, proiect ce urmează să treacă şi de Camera Reprezentanţilor din Congresul american.

• Oamenii Gabrielei Firea - protagonişti în scandalul "Azilele groazei"

În 4 iulie, procurorii DIICOT au descins în trei cămine de asistenţă socială - "Armonia", "Sfântul Gabriel cel Viteaz" şi "Casa Cora" - din oraşul Voluntari. În urma efectuării percheziţiilor au fost reţinuţi 26 de suspecţi, care, potrivit DIICOT, constituiseră o reţea infracţională care a aplicat rele tratamente şi chiar tortură pentru 98 de persoane aflate în respectivele centre de îngrijire. Procurorii DIICOT mai susţin că, prin fals şi uz de fals, reţeaua respectivă de crimă organizată i-a deposedat pe mai mulţi din bătrânii aflaţi în centrele de îngrijire din Voluntari de proprietăţile imobiliare pe care aceştia le deţineau, dar şi de sumele pe care vârstnicii le aveau în diferite conturi bancare. Conform procurorilor, prejudiciul total a fost estimat la 5,2 milioane lei.

Două dintre "azilele groazei" erau deţinute de Asociaţia Sfântul Gabriel cel Viteaz, condusă de Ştefan Godei, un apropiat al Gabrielei Firea, ministrul Familiei. În anul 2016, după ce Gabriela Firea a devenit primar general al Capitalei, Ştefan Godei a fost angajat de aceasta şofer în cadrul Municipalităţii. Surse din Primăria Generală a Capitalei au declarat în mass-media că Godei ar fi fost chiar şoferul personal al Gabrielei Firea, dar ministrul Familiei a negat acest lucru.

În scandal este implicată şi sora Gabrielei Firea, Nela Vica Andrieş (născută Vrânceanu), care conducea Direcţia de asistenţă socială din Voluntari. Iniţial, sora Gabrielei Firea a fost angajată în anul 2017 ca inspector în cadrul Serviciului de protecţie şi asistenţă socială din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Voluntari, fiind apoi promovată drept şefă al aceluiaşi serviciu. Printre atribuţiile lui Andrieş şi ale subordonaţilor săi se număra şi verificarea furnizorilor privaţi de servicii sociale, unul dintre aceştia fiind chiar Asociaţia Sfântul Gabriel cel Viteaz.

Un alt funcţionar public implicat în scandal şi legat de Gabriela Firea este Ligia Gheorghe, care era consiliera ministrului Familiei şi fost vicepreşedinte al Asociaţiei Sfântul Gabriel cel Viteaz. De-a lungul timpului, Ligia Gheorghe a fost producător de emisiuni pentru Firea, consilier la Primăria Generală a Capitalei, consilier la cabinetul de senator şi consilier în cadrul Ministerului Familiei.

Primele informaţii referitoare la tratamentele inumane la care erau supuşi bătrânii au apărut în ianuarie 2023, în urma unui control efectuat de organizaţia neguvernamentală Centrul de Resurse Juridice, care a publicat informaţiile respective în Buletin de Bucureşti şi a trimis sesizări ministrului Muncii, Marius Budăi, dar şi premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă, acesta din urmă sesizând DIICOT cu privire la aspectele respective.

Spre deosebire de premierul Ciucă, ministrul Budăi a decis, în aprilie 2023, să denunţe unilateral acordul care le permitea celor de la CRJ să facă vizite inopinate în căminele de îngrijire a persoanelor vârstnice. Decizia a fost motivată de faptul că imaginile publicate de CRJ nu au fost blurate, afectând imaginea victimelor din aceste locaţii.

În urma izbucnirii scandalului, în 7 iulie premierul Ciolacu a cerut demisia sau demiterea tuturor celor vinovaţi de situaţia din Voluntari şi demararea unui amplu control la nivel naţional privind centrele de asistenţă socială.

Prima demisie a venit în 13 iulie. După o discuţie cu şeful Guvernului, Marius Budăi şi-a înaintat demisia din funcţia de ministru al muncii. A doua zi a demisionat şi Gabriela Firea din funcţia de ministru al familiei, tot după o discuţie prealabilă cu prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Cei doi au fost înlocuiţi în funcţii, în 19 iulie, de Simona Bucura-Oprescu - care a devenit ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale - şi Natalia-Elena Intotero - care a devenit ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

În urma controalelor dispuse de premierul Marcel Ciolacu în cele 5.197 de servicii sociale, dintre care 2.812 în sistem public şi 2.385 în sistem privat, 110 centre au fost închise, au fost întocmite 47 de dosare penale şi au fost descoperite 51 de centre care funcţionau ilegal, deoarece nu erau autorizate. Potrivit prim-ministrului Marcel Ciolacu, cele mai multe centre ilegale funcţionau în judeţele Arad, Giurgiu, Constanţa, Maramureş, Hunedoara, Teleorman, Vrancea şi în municipiul Bucureşti.

Pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete, premierul Ciolacu a dispus modificarea legislaţiei în domeniul asistenţei sociale şi, în acest scop, a constituit un grup de lucru cu organizaţiile neguvernamentale acreditate de Guvern în acest domeniu de activitate. Prima rundă de consultări a avut loc în 31 iulie, iar în urma acesteia şeful Guvernului a declarat că grupul de lucru la care participă şi organizaţii neguvernamentale care se ocupă de protecţia drepturilor omului are termen până în 31 august să finalizeze noul proiect de lege a asistenţei sociale, în colaborare cu mediul asociativ, încât să fie prezentat spre dezbatere Parlamentului la începutul noii sesiuni. Viitoarea lege va prevede şi crearea unui Registru electronic al persoanelor vârstnice şi celor cu dizabilităţi, beneficiare de asistenţă socială, înfiinţarea unui mecanism de colaborare între autorităţile responsabile, inclusiv la nivel local, şi modificarea sistemului de control şi autorizare privind centrele de îngrijire şi asistenţă socială.

• Ajutor de stat pentru companiile care produc materiale de construcţii

Scandalul care a dus la demisia a doi miniştri nu a afectat activitatea guvernului Ciolacu, care luna trecută a aprobat mai multe acte normative menite să sprijine mediul de afaceri, să asigure condiţii optime în sistemul de sănătate, în educaţie şi să mărească un pic veniturile angajaţilor.

În prima şedinţă din luna iulie (7 iulie), Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru finanţarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii.

Schema de ajutor de stat aprobată are ca scop susţinerea financiară a investiţiilor private pentru înfiinţarea şi/sau dezvoltarea capacităţilor de producţie pentru produse şi materiale de construcţii. Finanţarea va fi acordată pentru reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcţii, stimularea investiţiilor în judeţele mai puţin dezvoltate şi creşterea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii. Schema sprijin este multianuală, pentru perioada 2023-2027, iar acordarea finanţării se realizează cu încadrarea în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate prin legile bugetare anuale, prin bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Suma ce va fi alocată pentru anul 2023 este echivalentul în lei a 150 milioane euro. Potrivit ministrului Economiei, Radu Oprea, schema de ajutor de stat ar urma să majoreze cu cel puţin 10% producţia de materiale de construcţii, ceea ce înseamnă o creştere cu 500 milioane euro a producţiei din România şi crearea a 20.000 de locuri de muncă.

În aceeaşi şedinţă, Guvernul a aprobat normele metodologice privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţiile didactice de conducere din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi pentru stabilirea categoriilor de unităţi în care se normează funcţiile de conducere didactice auxiliare şi nivelul salariilor de bază ale acestora, ca urmare a aplicării OUG nr. 57/2023. De creşterea salarială vor beneficia 8.694 de directori şi directori adjuncţi şi 3.451 de persoane încadrate pe funcţii de contabil-şef şi secretar-şef, în total 12.145 de funcţii de conducere din învăţământul preuniversitar de stat. Pentru directori, creşterea este între 1300 lei şi 1800 lei, pentru directorii adjuncţi, majorarea este de 1300-1500 lei, iar pentru funcţiile auxiliare de conducere vorbim de o majorare cuprinsă între 1300 lei şi 1400 lei.

Pentru a veni în sprijinul angajaţilor, la finalul lunii trecute, în şedinţa din 27 iulie Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, majorarea, în două etape, a valorii tichetului de masă de la 30 lei la 35 lei, începând cu data de 1 august 2023, respectiv 40 lei din 1 ianuarie 2024. Valoarea de 40 lei/tichet/zi se va aplica şi în primele două luni ale semestrului II ale anului 2024, respectiv august 2024 şi septembrie 2024.

În domeniul sănătăţii, Guvernul a aprobat o ordonanţă prin care introduce o nouă categorie de profesionişti, fizicienii medicali, care reprezintă o categorie de personal specializat cu studii superioare indispensabilă activităţilor medicale care utilizează radiaţiile ionizate pentru procedurile de diagnostic şi tratament: radioterapie, medicina nucleară şi imagistică medicală.

Executivul a mai aprobat în 27 iulie cinci programe tot în domeniul sănătăţii publice. Este vorba despre dotarea cu echipamente a cabinetelor medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistenţă medicală primară, dotarea cu echipamente a cabinetelor de planificare familială, înzestrarea cu echipamente a centrelor comunitare integrate, dotarea cu unităţi mobile de terapie intensivă neonatală şi dotarea cu unităţi mobile de screening pentru cancer. Bugetul acestor programe este de aproximativ 160 de milioane de euro, fonduri nerambursabile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

• BNR menţine rata dobânzii de politică monetară

Pentru a menţine un oarecare echilibru macroeconomic, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a menţinut, în 5 iulie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% la sută pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi rata dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%.

În motivarea deciziei, membrii Consiliului au arătat că accelerarea scăderii ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale trimestrului II 2023 - până la 10,64% în luna mai, de la 14,53% în luna martie -, a fost în linie cu previziunile şi a fost antrenată de accentuarea trendului descendent al dinamicilor preţurilor energiei şi combustibililor, sub impactul unor efecte de bază, al diminuării cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale. Reprezentanţii BNR au arătat că rata anuală a inflaţiei va continua, probabil, să scadă în următoarele luni, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai, care anticipa coborârea acesteia la nivelul de o cifră în trimestrul al III-lea, iar apoi la 7,1% în decembrie 2023 şi la 3,9% la finele orizontului proiecţiei. Incertitudini şi riscuri la adresa actualei perspective a inflaţiei decurg totuşi din reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei anunţată de către ţările OPEC, dar şi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului.

Luna trecută, Ministerul Finanţelor anunţa că, din 20 iulie, cetăţenii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1 şi 3 ani cu dobânzi anuale de 6,3% şi, respectiv, 7,2%.

Tot în această perioadă se desfăşoară o nouă ediţie a Programului de titluri de stat Fidelis, în care donatorii de sânge beneficiază de dobânda de 7,3% pentru achiziţia de titluri de stat emise în lei, cu scadenţa la un an, cea mai mare oferită în cadrul acestei ediţii. Un alt beneficiu oferit investitorilor donatori este scăderea de zece ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condiţiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 ianuarie 2023. 

• Hub regional de antrenament pentru piloţii ucraineni

Evoluţiile recente ale conflictului din Ucraina declanşat ilegal de Federaţia Rusă au adus în discuţie în cursul lunii trecute necesitatea pregătirii piloţilor ucraineni pentru a opera avioanele de luptă F16, avioane ce ar urma să fie trimise de unele state-membre NATO autorităţilor de la Kiev abia în primăvara anului viitor.

Decizia constituirii unui hub regional de pregătire în ţara noastră a fost luată în şedinţa din 6 iulie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a fost confirmată şi la summitul NATO care a avut loc la Vilnius în perioada 11-12 iulie.

Înfiinţarea hub-ului regional în ţara noastră a fost confirmată de oficialii NATO cu prilejului summitului de la Vilnius, summit în care membrii Alianţei au decis şi constituirea unei forţe de reacţie rapidă alcătuită din aproape 300.000 de militari, care să poată fi dislocată rapid în orice stat membru în cazul în care acesta ar fi atacat de un stat terţ.

Deciziile de la Vilnius nu l-au impresionat pe Vladimir Putin, care în 16 iulie a decis să nu mai prelungească acordul privind tranzitul cerealelor ucrainene prin coridoare speciale în Marea Neagră şi a demarat operaţiunea de distrugere a depozitelor de cereale din porturile ucrainene. Victime ale acestei operaţiuni de bombardament prin intermediul dronelor au căzut în 24 iulie şi porturile ucrainene de la Dunăre, Reni şi Izmail, care se află la distanţă foarte mică de municipiile româneşti Galaţi şi Tulcea, ceea ce înseamnă o apropiere periculoasă a conflictului ruso-ucrainean de graniţele ţării noastre.

În acest context, consemnăm aprobarea, în 27 iulie, de către Senatul SUA a unui proiect de lege privind securitatea Mării Negre. Black Sea Security Act, care urmează să fie aprobat în toamnă şi de Camera Reprezentanţilor a Congresului american, stabileşte că Marea Neagră este o regiune de importanţă geostrategică critică şi deschide calea unei noi ere a angajării SUA în regiune.