UN SISTEM BOLNAV Moartea unui fotbalist

Fotbalul autohton este zguduit de o nouă tragedie! Fotbalistul lui FC Dinamo, camerunezul Patrick Ekeng, 26 de ani, s-a prăbuşit pe teren în minutul 71 al meciului Dinamo-Viitorul, fără să fie atins de nimeni, iar 90 de minute mai târziu medicii de la Spitalul de Urgenţă Floreasca i-au anunţat decesul.

Această dramă se produce în plin scandal legat de sistemul medical autohton, iar emoţia este cu atât mai mare. În absenţa datelor oficiale ale autopsiei lui Ekeng, întreaga discuţie s-a mutat în terenul speculaţiilor, dar chiar şi aşa sunt destule lucruri care intrigă, în special cele legate de modul cum s-a intervenit în ceea ce priveşte acordarea primului ajutor. Cu siguranţă că se vor demara anchete, se vor lua măsuri, se vor trage la răspundere diverşi oameni, dar nu trebuie să uităm că la fel au stat lucrurile după moartea fotbaliştilor Ştefan Vrăbioru (1999) şi Cătălin Hâldan (2000), de la Astra Ploieşti respectiv Dinamo Bucureşti, ca să amintim doar două cazuri, iar la 17 ani distanţă constatăm că ambulanţele prezente la stadioane sunt la fel de prost dotate, că intervenţiile sunt lente şi procedurile se aplică eronat sau nu se aplică deloc.

Dincolo de cauzele medicale, care au dus la decesul fotbalistului, nu poţi să nu te întrebi ce şansă are un om obişnuit care suferă un stop cardio-respirator acasă sau pe stradă, dacă un fotbalist aflat la mai puţin de 50 de metri de o ambulanţă, trei medici (al echipei Dinamo, al echipei Viitorul şi cel de pe ambulanţă) şi la 300 de metri de Spitalul de Urgenţă Floreasca, nu a avut niciuna.

Cum e posibil ca o ambulanţă aflată la 50 de metri de un om aflat în suferinţă să ajungă la acesta în 3 minute? Cum e posibil ca niciunul dintre medici să nu-i facă manevre de resuscitare pe gazon? Pe fondul unor astfel de întrebări, tot mai multe voci critică modul cum au intervenit medicii, chiar şi specialiştii se pronunţă vizavi de acest lucru.

Doctorul Cristian Pandrea, de la Spitalul Floreasca, a declarat că în ambulanţă nu au fost iniţiate manevre de resuscitare: "A fost adus la noi cu o ambulanţă fără manevre de resuscitare, din câte ştim. S-au iniţiat manevre de resuscitare care au durat aproximativ o oră şi 30 de minute. Aceste manevre au rămas din păcate fără rezultat. Pacientul a decedat. Nu este prima dată când se întâmplă un asemenea eveniment pe terenul de sport, cauzele pot fi multiple şi ele vor fi relevate de examenul necropsic care se va efectua ulterior. Ne pare rău că nu am putut face mai mult şi exprimăm condoleanţe". Medicul echipei Dinamo, Liviu Bătineanu, a susţinut că ar fi avut loc aceste manevre, deşi toate evidenţele par să-l contrazică: "S-au încercat timp de o oră şi jumătate toate procedurile de resuscitare. Avea momente când îşi revenea, dar nu a rezistat, nu a reuşit să îşi revină. Toate ambulanţele au aparate de resuscitare, dar pe drumul spre spital, un minut şi ceva, s-a făcut masaj cardiac. Nu ştiu dacă medicii de pe ambulanţă trebuiau să intervină mai repede, pentru că eram cu el acolo, îl vedeam că i se pusese un stop cardio-respirator şi am zis «repede la urgenţă». Pentru că oricum aici condiţiile sunt altfel decât pe teren .(...) Pe teren nu i s-a făcut resuscitare, a fost urcat pe targă şi i s-a făcut în ambulanţă. Principalul mod de resuscitare este masajul cardiac. S-a făcut o oră şi jumătate masaj cardiac." Un martor ocular acuză medicul de pe ambulanţă de lipsă de reacţie: "Şoferul, când a ajuns pe teren cu ambulanţa, era fără medic. Doamna medic fuma o ţigară şi a ajuns pe lângă, mergând pe jos".

Trebuie spus că sportivii sunt obligaţi să facă examene medicale regulate, deci până la proba contrarie se pleacă de la premisa că, la ora meciului, camerunezul, teoretic, era perfect sănătos. O altă întrebare este însă legată de seriozitatea cu care se fac aceste controale medicale periodice.

Nu trebuie omisă nici lipsa de reacţie a arbitrului de centru Florin Marcu şi a observatorului Marcel Vasile, care nu au fost capabili să evalueze situaţia şi să oprească meciul, deşi toată lumea prezentă la stadion era şocată de cele petrecute. Ulterior, Federaţia Română de Fotbal, FRF, a decis să anuleze toate competiţiile organizate de ea: "Ca urmare a tragediei din timpul desfăşurării jocului Dinamo 1948 SA Bucureşti - FC Viitorul, în urma căruia fotbalistul Patrick Ekeng s-a stins din viaţă, toate jocurile din cadrul competiţiilor organizate de Federaţia Română de Fotbal (Liga a 2-a, Liga a 3-a, Liga Elitelor, Campionatele Naţionale de Juniori, partide de fotbal în sală şi fotbal feminin) în perioada 07 - 09 mai 2016 se amână. Din aceleaşi motive, Finala Cupei României programată iniţial pentru data de 10 mai 2016 se amână şi urmează a se desfăşura la data de 17 mai 2016. Cheltuielile de deplasare (transport, cazare, masă) efectuate de echipele ce urmau să dispute în această etapă partide în deplasare vor fi decontate de Federaţia Română de Fotbal în baza facturilor emise până la data actualei decizii a Comitetului de urgenţă".

Preşedintele Asociaţiei Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori (AFAN), Emilian Hulubei, s-a declarat scârbit de ceea ce se întâmplă în fotbalul nostru: "M-am săturat de mizeria din fotbalul nostru în care diletanţi ocupă posturi cheie în cluburi. Oameni complet nepregătiţi, veniţi din alte domenii, ne dau lecţii de cum se conduce fotbalul. Dumnezeu să-l odihnească pe Patrick Ekeng. Oare câţi fotbalişti trebuie să mai moară să schimbam regulamentele? Să obligăm cluburile să facă controale profesioniste? Sunt scârbit de tot ce trăiesc în fotbalul din România, zi de zi. Sper ca la următorul Comitet Executiv al FRF să discutam aceste probleme şi să venim cu soluţii concrete, nu cu promisiuni ieftine."

Presa din întreaga lume a prezentat ştirea morţii fotbalistului dinamovist. Pe de altă parte, autorităţile au deschis dosar penal in rem în cazul morţii lui Patrick Ekeng.

Aceasta este ultima dramă, dintr-un lung şir, de jucători care au murit pe terenul de joc şi au avut legătură cu fotbalul autohton: Constantin Tabarcea 26 ani (1963), Michael Klein 33 ani (1993), Ştefan Vrăbioru 23 ani (1999), Cătălin Hâldan 24 de ani (2000), Cristian Neamţu 22 ani (2002), Mihai Baicu 33 ani (2009), Alexandru Iatan 19 ani (2009), Andrei Pricop 24 ani (2011), Andrei Mutulescu 23 ani (2011).