Undă verde de la Guvern pentru achiziţionarea primelor trenuri cu hidrogen

Ministerul Transporturilor va cumpăra 12 trenuri cu hidrogen, conform hotărârii adoptată ieri de Guvern. Investiţia prevede realizarea unui proiect pilot privind utilizarea automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie, ca alternativă ecologică la transportul cu tracţiune diesel de pe liniile încă neelectrificate. Proiectul are o finanţare de peste 862 de milioane de lei, realizată prin fonduri PNRR - componenta 4 - Transport durabil, şi de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

Achiziţionarea celor 12 trenuri cu hidrogen costă 174 de milioane euro, dar întreţinerea, reparaţiile şi alimentarea cu hidrogen pentru o perioadă de 30 de ani se ridică la aproape un miliard de euro, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. Investiţia în cele 12 automotoare în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen este un proiect inovativ, fiind o tehnologie în faza de dezvoltare la nivel european şi mondial. Avantajele aduse se referă la economii de timp pentru călători, reducerea costurilor de operare ale vehiculului, reducerea costurilor de întreţinere şi economii pentru operatorii de transport feroviar de călători, reducerea numărului de accidente şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În nota de fundamentare se mai arată că în ultimii 15 ani, în România nu s-au făcut achiziţii publice de material rulant nou destinate transportului feroviar public de călători, operatorul de transport feroviar de călători cu capital de stat nu a achiziţionat şi nu are în parcul activ un număr suficient de material rulant care să deservească publicul călător, iar operatorii de transport feroviar de călători cu capital privat, care au intrat pe piaţa de transport feroviar din România, au achiziţionat numai material rulant second hand, cu o vechime considerabilă, care nu mai corespunde din punct de vedere al cerinţelor europene de calitate şi siguranţă. Reţeaua feroviară publică din România are, la nivelul anului 2021, o lungime de aproximativ 10.500 km, din care 64% sunt neelectrificaţi, tracţiunea electrică în sistem "clasic" de alimentare catenară-pantograf nefiind posibilă.

Trenurile cu hidrogen vor circula pe liniile neelectrificate.

"Strategia de introducere a automotoarelor în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen nu reprezintă o soluţie pentru anularea programelor de electrificare în România ci doar o alternativă ecologică la transportul cu tracţiune diesel de pe liniile încă neelectrificate. România face o prioritate în domeniul feroviar în ceea ce priveşte electrificarea sectoarelor principale şi cele complementare de cale ferată, în baza beneficiilor legate de vitezele superioare care pot fi atinse", se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern aprobată ieri.

Conform Studiului de Fezabilitate, acest proiect de investiţii pilot, este compus din 3 intervenţii principale:

- investiţii de capital - achiziţia a 12 automotoare;

- costuri de exploatare - furnizarea serviciilor de alimentare cu hidrogen (inclusiv construcţia şi operarea staţiei de hidrogen), şi furnizarea serviciilor de întreţinere şi reparaţii (inclusiv construcţia şi operarea spaţiilor de lucru);

- durata totală este de 34 ani, fiind un proiect multianual.

Conform raportului de consultare a pieţei a reieşit că valoarea meie estimată pentru o ramă electrică cu hidrogen este de 12.200.000 euro fără TVA, adică 14.518.000 euro cu TVA, costul serviciilor de mentenanţă este în valoare de 4,66 euro/km şi costul mediu estimativ pentru realizarea alimentării cu hidrogeneste de 2,95 euro/Km rulat.

Cele 12 trenuri cu hidrogen vor circula pe rutele: Magistrala 300 - Bucureşti Gara de Nord - Chitila; Linia 700 T1 - Ramificaţie Aeroport T1 - Aeroport Henri Coandă T1; Magistrala 700 - Bucureşti Nord - Ramificaţie Aeroport T1; Magistrala 101 - Bucureşti Nord - Titu - Piteşti - Craiova; Linia 104 - Titu - Târgovişte; Linia 106 - Piteşti - Curtea de Argeş. Trenurile cu hidrogen vor avea un program de mers cadenţat, după modelul liniei Gara de Nord - Otopeni.