Infrastructura de transport: planurile lui Sorin Grindeanu, sub lupa realităţii

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul central al PSD, că la finalul mandatului său, adică până la finalul acestui an, va contabiliza aproximativ 400 kilometri de autostrăzi şi drumuri expres date în folosinţă şi 800 kilometri de astfel de drumuri aflaţi în lucru.

Sorin Grindeanu a precizat: "Ar trebui să ajungem undeva ca în patru ani să se circule pe încă aproximativ 1.000 kilometri noi de autostradă şi drum expres. Scenariul, să zicem, într-o zonă mai optimistă, prevede că ar trebui să ne ducem pe la 2.300 kilometri, deci să ne ducem pe la 1.200-1.300 kilometri în patru ani".

În ciuda promisiunilor optimiste şi a cifrelor impunătoare prezentate, sunt numeroase întrebări care apar privind realismul acestora. Dacă privim dincolo de optimismul afişat, progresul real al lucrărilor, întârzierea lucrărilor pe anumite tronsoane şi creşterea costurilor, vorbim despre o serie de vulnerabilităţi cu privire la îndeplinirea acestor obiective, iar darea în circulaţie a încă 1000 kilometri de autostradă şi drum expres pare în acest moment mai mult o o proiecţie idealistă decât o ţintă realistă.

Un exemplu în acest sens este autostrada A7 (Ploieşti-Suceava-Vama Siret), un proiect major în teorie, dar ale cărui prime loturi, cele spre Buzău, sunt încă departe de finalizare. În timp ce ministrul Grindeanu anunţă încheierea lucrărilor la unele secţiuni, proiectul în ansamblul său nu va putea atinge funcţionalitatea deplină prea curând, mai ales că pe tronsonul Paşcani-Suceava-Siret încă nu avem finalizate sau - pe anumite loturi - demarate licitaţiile privind achiziţia proiectului şi execuţiei. Această strategie de "finalizări parţiale" este adesea folosită pentru a susţine impresia unui progres constant, însă realitatea este că părţile finalizate încă nu aduc un impact semnificativ în traficul general. La fel se prezintă situaţia conexiunii directe între Moldova şi Transilvania, adică autostrada A8, cale rutieră a cărei execuţie a stagnat până de curând, când Compania Naţională de Investiţii Rutiere a scos la achiziţie publică proiectarea şi execuţia pentru sectoarele montane, execuţie ce este preconizată a fi finalizată abia în anul 2031.

În ceea ce priveşte autostrada de centură a Bucureştiului(A0), care nu va fi finalizată la timp, ministrul Transporturilor a precizat că, exceptând o întârziere a lucrărilor care vizează un singur sector (cel care leagă A1 de DN1), celelalte tronsoane din acest drum vor fi date traficului rutier încă de anul viitor.

Autostrada Comarnic-Braşov, care este o promisiune mai veche a politicienilor, rămâne nerealizabilă în actualul context, fiind evaluată la o sumă exorbitantă de 4 miliarde euro pentru 160 kilometri. Dacă proiectul aşteaptă un studiu de fezabilitate până în 2025, construcţia şi finalizarea sa devin mai degrabă o iluzie îndepărtată decât o realizare palpabilă, ministrul Transporturilor susţinând că este imposibil ca autostrada către munte să fie realizată până în anul 2028.

Legat de infrastructura feroviară, Sorin Grindeanu a spus că fondurile europene alocate infrastructurii feroviare sunt comparabile cu cele pentru infrastructura rutieră, ba chiar le vor depăşi în anii următori, mai ales că ne confruntăm cu un deficit major de modernizare a căilor ferate. Un progres în opinia lui Sorin Grindeanu îl reprezintă achiziţionarea de material rulant nou, săptămâna următoare urmând să intre în trafic pe ruta Bucureşti-Braşov primul tren electric nou cumpărat de ţara noastră în ultimii 25 de ani, perioadă în care s-au făcut doar modernizări de vagoane şi locomotive. Potrivit sumelor alocate din fondurile europene şi licitaţiilor demarate de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară vor fi achiziţionate 161 de trenuri noi, a precizat ministrul Grindeanu.

• Dunărea ca "vis logistic": întârzieri şi blocaje diplomatice

Sorin Grindeanu a vorbit şi despre blocajul colaborării cu Bulgaria pentru asigurarea navigabilităţii Dunării pentru 340 zile pe an. Ministrul Transporturilor a arătat: "Nu am reuşit să intrăm într-un dialog constructiv cu colegii de la sud de Dunăre, din Bulgaria, pentru a pune în aplicare un proiect la care noi ţinem foarte mult, Comisia Europeană ţine foarte mult, şi anume Dunărea navigabilă aproape întreg anul, 340 zile mai exact. Trebuie să fim realişti, putem să facem Dunărea navigabilă tot anul, dar pentru asta trebuie investiţii. Bulgarii n-au mers în ritmul pe care mi l-aş fi dorit, dar, într-un final, au finalizat şi ei ce aveau de făcut şi, într-un final, intrăm pe o zonă de finanţare şi pe acest proiect. Sper acum să intrăm pe această zonă, pentru că Dunărea, şi navigaţia, ca să fiu mai exact, pe Dunăre, e un alt mod de transport pe care noi trebuie să-l folosim şi pe care avem obligaţia să-l folosim. Şi, odată cu acest proiect, vom putea să mergem şi pe această componentă de transport".

Practic, din spusele ministrului Transporturilor reţinem că întârzierea acestui proiect de către partea bulgară a scos în evidenţă limitele autorităţilor de la Bucureşti de a influenţa implementarea unor proiecte transfrontaliere importante pentru infrastructura de transport naval, care rămâne în continuare un sector ignorat şi insuficient exploatat.

Deşi ministrul Grindeanu recunoaşte că Dunărea ar putea juca un rol crucial în transportul de marfă al României, acest sector a fost şi este în continuare cronic subfinanţat, în ciuda potenţialului mare al transportului fluvial, potenţial care nu este exploatat în contextul obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon.

Declaraţiile ministrului Transporturilor privind navigabilitatea pe Dunăre se contrazic cu cele făcute de Sorin Grindeanu privind conectivitatea Portului Constanţa cu vestul ţării. În loc ca această conectivitate să fie făcută prin intermediul transportului fluvial, ministrul Grindeanu a spus ieri că îşi propune să conecteze Portul Constanţa la reţeaua europeană de autostrăzi.

"Ce înseamnă lucrul ăsta? Înseamnă că vor fi finalizate toate loturile de autostradă din jurul Bucureştiului, adică A0, vor fi finalizate şi cele patru loturi care au rămas în lucru, acum, între Piteşti şi Sibiu, şi va fi finalizat celebrul tronson cu urşi, dar fără urşi, între Marginea şi Oldea, la graniţa dintre Timiş şi Hunedoara", a afirmat Sorin Grindeanu, care a adăugat că abia atunci se va putea spune că se intră în ţară la Nădlac şi se merge până la Constanţa şi că reţeaua de autostrăzi va duce "la conectarea polilor de creştere economică a României".