Uninominalul - un bumerang sau o bombă politică cu efect întârziat ? (V)

• Confiscarea suveranităţii prin redistribuire

Instituirea unui prag electoral într-un sistem electoral care funcţionalizează alegerea "aleşilor" prin sufragiu uninominal majoritar (1) constituie o "captaţie" pernicioasă ale cărei efecte conduc la prăbuşirea < fundaţiei > sufragiului majoritar şi, după cum se va vedea, la demascarea manipulării discursului juridic. Astfel, dacă competitorul obţine sufragiul majorităţii votanţilor din colegiul în care şi-a depus candidatura (chiar şi în condiţiile obţinerii unei majorităţi absolute !) nu este declarat < ales > decât dacă a candidat ca < independent > !

Dacă a candidat pe lista unei formaţiuni politice sau a unei alianţe electorale care nu a întrunit unul din cele două praguri electorale alternative de accedere în forul legislativ, a candidat degeaba !?

Locul său va fi ocupat, flagrant, discriminatoriu şi aberant din punct de vedere al înţelegerii principiilor care guvernează suveranitatea poporului, al legitimităţii de care trebuie să se bucure într-o democraţie autoritatea generată de aproprierea majorităţii sufragiilor, (sic!), de un reprezentant al altei oferte politice!

1. Principial, mecanismul funcţional bazat pe triada pe care îl funcţionalizează legea 35/2008 ar putea fi benefic. Beneficiul decurge din faptul că, prin scrutinul majoritar uninominal, se trece "de facto", de la sufragiul (votul) nepersonalizat (identificabil doar la nivelul persoanei morale) la cel personalizat (cert identificabil în persoana fizică - candidatul votat), mecanism care, în primă instanţă, recondiţionează percepţia principiului majorităţii: într-un sistem democratic în care opinia (în fapt voinţa politică) a fiecăruia este percepută ca fiind parte a deciziei colective, participarea activă a individului capătă motivaţia utilităţii sale!

2. Prin condiţionarea expresă pe care o aduce cu sine, Art. 47 alineat (2) acest mecanism este suspendat!

Prin instituirea unui prag electoral în economia unui sistem electoral majoritar uninominal, eficacitatea votului şi însuşi principiul fundamental de funcţionare a sistemului (separarea învingătorului de învinşi) sunt, dacă nu anulate, cel puţin suspendate pentru a fi pervertite.

3. Înlocuirea legitimităţii generate de cu legitimitatea "factice" pe care o introduce în scrutinul uninominal majoritar pragul electoral, în fapt o condiţionare externă, post factum, a mecanismului de selecţie (majoritatea relativă) are efecte distrugătoare şi, oricum, perverse:

a.- conduce, în primă instanţă, la o segregare nefirească a utilităţii votului în funcţie de "beneficiar";

- dacă sufragiul alegătorului are ca subiect un candidat independent, această utilitate este neîngrădită;

Art.48 (4) teza ultimă: .

- dacă, ca urmare a sufragiului electoratului se degajă o majoritate care are ca subiect un candidat propus de o formaţiune politică, utilitatea votului este îngrădită (în opinia mea aberant!) de prevederile Art.47 (11): < În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit Art.47 alin. (2) şi care au obţinut majoritatea voturilor exprimate în colegiul uninominal în care au candidat>.

În fapt, conform Art. 47, alin. (2), voinţa politică explicită a electoratului aparţinând colegiului uninominal este condiţionată dual, fie de :

i) masa sufragiilor obţinute, la nivel naţional, de respectiva formaţiune politică: 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, pentru conclavul politic în discuţie. [vezi paragraful a) pentru Camera Deputaţilor şi paragraful b) pentru senat), fie de:

ii) succesul cumulat în colegiile uninominale al celorlalţi candidaţi propuşi de respectiva formaţiune politică în ambele conclavuri (aproprierea majorităţii sufragiilor în 6 colegii uninominale deputăţeşti şi 3 colegii uninominale senatoriale - Art. 47, alin. (2) paragraf c).

b.- deturnează legitimitatea reprezentării (ca urmare a întrunirii majorităţii sufragiilor) în favoarea unei reprezentări convenţionale, în fapt golită de legitimitate şi implicit de reprezentativitate. În fapt,

- exclude dintre pe aceia care, deşi au întrunit majoritatea sufragiilor în colegiul în care au candidat, nu s-au încolonat sub culorile unui competitor electoral care îndeplineşte pragul electoral alternativ statuat prin Art. 47 alin. (2).

- intervine convenţional şi modifică contestabil voinţa electoratului cu privire la împuternicirea nominală spre exercitare a suveranităţii sale, voinţă pe care o deturnează în favoarea aducerii la masa exercitării suveranităţii a altor reprezentanţi ai altor formaţiuni politice care, fără să îndeplinească condiţia de învingător în colegiu, beneficiază de avantajul instituit convenţional (prin lege) de a fi intrat în competiţia electorală sub culorile unei persoane morale care a întrunit, amorf şi nereprezentativ, pragul electoral. În fapt, legea discriminează pozitiv partidele mari şi pune la obroc, deopotrivă, voinţa politică efectivă a electoratului şi accederea în conclavurile politice alese a reprezentanţilor formaţiunilor politice mici, de nişă, noi, sau în devenire.

4. Prin instituirea pragului electoral dual - vezi punctul ii) -, cască (nu deschide !), extrem de periculos, < cutia Pandorei >, pentru că, observând specios particularităţile de structură ale eşichierului (legea nu vine pe pământ virgin, ci într-un ambient politic deja structurat partizan şi suficient de stabilizat în memoria politică colectivă !;

- deturnează voinţa suverană a poporului în domeniul reprezentării (votul de voinţă), înlocuind-o cu reprezentarea convenţionalizată

- încălcându-şi propriul principiu de departajare a învingătorului - majoritatea relativă, prin convenţionalizarea perfidă a recunoaşterii rezultatului sufragiului, legea instituie înlocuirea învingătorului cu unul dintre învinşi (scoate din conclavuri aleşi legitimi înlocuindu-i cu aleşi convenţionali, flagrant nelegitimi !),

- facilitează accederea în conclavurile politice alese a partidelor etnice - UDMR este exemplul de referinţă,

- împiedică explicit (citeşte, oneros) menţinerea sau intrarea < de novo > în conclavurile politice alese a formaţiunilor politice mici sau la început de drum,

- discriminează pozitiv candidaţii independenţi şi

5. Prin funcţionalizarea majorităţii relative ca regulă de departajare a mandatarilor însărcinaţi cu exercitarea suveranităţii (a învingătorilor în colegiile uninominale):

- se trimite în derizoriu utilitatea votului şi instaurează domnia minorităţii asupra majorităţii (numărul sufragiilor perdante, în fapt cele care se exprimă pentru o altă preferinţă politică decât cea câştigătoare în colegiu, va fi, aproape fără excepţie, mai mare decât numărul sufragiilor întrunite de învingător !) ,

- se reconstruieşte < in integrum > funcţionalitatea politicului solvabilizând prin reconvenţionalizare (sufragiu uninominal) şi recondiţionare (praguri electorale, majoritate relativă, discriminări în lanţ) cererea de dezvoltare identitară a conclavurilor politice, fără a observa constructiv importanţa instituţională (specific partizană) a formaţiunilor politice,

- se reconsideră destructurant specificul partizan al vieţii politice în favoarea notorietăţii individuale,

- se împestriţează conclavurile politice din perspectiva venirii/neavenirii în politică, aglutinând, în fapt, o expertiză nenecesară, ambiguă şi, politic, contraproductivă.

6. Prin a votantului şi acceptarea candidaturilor< nelegate de pământ >importanţa responsabilizării votului este aneantizată, în condiţiile în care alesul , ca urmare a redistribuirii convenţionalizate, din gura calculatorului şi cum , iată un exemplu aleator:

Biroul electoral al circumscripţiei electorale Covasna încredinţează, conform Art. 48, alin. (13) un mandat de deputat D-lui Uţă Cănuţă domiciliat în comuna Costuleni, judeţul Iaşi şi, conform prevederilor art. 48, alin. (15), un mandat de senator D-nei Coca Caraman-Nuşfet, domiciliată în comuna Cuca, judeţul Argeş, ambii, din partea PNG.

Dat fiind că încredinţarea mandatului de senator s-a făcut conform alin. (15), numărul mandatelor de senator în Senatul României va excede cu 1 numărului de mandate determinate prin norma de reprezentare.

7. Revenind la adagiul pe care îl datorăm lui Thomas Hobbes citat de Freund în < L"éssence du politique > : "La loi fixe l"ordre non la justice.", trebuie să recunosc faptul că devenirea sa caducă este sprijinită imoral şi de legiuitorul român. Aceasta, pentru că, dacă într-un stat de drept < legea e lege> şi legea este strâmbă (şi L.35/2008 este strâmbă!!!), justiţia, legată, nu la ochi, ci la gard, aşa cum se revelă în românia, nu poate decât s-o ia drept  !!

8. De fapt, ce vrea poporul român ?! Să afle din gura calculatorului cine-i susţine interesele???

Şi ce vor cercurile obscure de interese din Parlament?! Să instaureze pe calea confiscării textului constituţional, suveranitatea parlamentară ???