Uniunea Europeană, un "obstacol insurmontabil" pentru dezvoltarea Europei

Fostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Klaus, nu a renunţat la promovarea valorilor europene după terminarea mandatului său prezidenţial. Bineînţeles că acestea sunt, în viziunea sa, diametral opuse celor prezentate de propaganda oficială a UE.

Într-o vizită recentă la Copenhaga, pentru prezentarea versiunii daneze a noii sale cărţi, "Integrarea europeană fără iluzii", Vaclav Klaus a declarat că "analiza proprie a situaţiei curente din Europa îmi spune că stagnarea cu care ne confruntăm nu este o fatalitate istorică, ci este o problemă artificială", rezultată în urma "deceniilor de implementare a unui sistem economic şi social construit pe fondul unui cadru instituţional tot mai centralizat şi nedemocratic al Uniunii Europene".

Tocmai această structură centralizată şi nedemocratică reprezintă acum "un obstacol insurmontabil pentru orice evoluţie pozitivă". În cadrul discursului de la sediul Saxo Bank, preşedintele Klaus a mai precizat că cetăţenii Europei trebuie să înţeleagă faptul că "sutele de mici schimbări, la prima vedere inocente, s-au metamorfozat într-o problemă sistemică", rezultatul fiind actuala stare deosebit de gravă.

În opinia lui Vaclav Klaus, introducerea monedei unice a determinat "slăbirea autodisciplinei ţărilor europene", iar "încrederea în capacitatea euro de a omogeniza Europa într-o perioadă scurtă nu a fost decât o iluzie".

Toată neputinţa manifestată de autorităţile europene în rezolvarea crizei din ultimii ani şi extinderea suferinţei la nivel continental nu sunt, însă, suficiente pentru a-l determina pe Vaclav Klaus să fie optimist în ceea ce priveşte rezultatul alegerilor europene din luna mai a acestui an.

"Frica manifestată în faţa unei prăbuşiri sistemice nu este suficient de adâncă în Europa", a mai declarat preşedintele Klaus, acesta fiind rezultatul "blocării sale eficiente de către propaganda UE".

Oare până unde doresc să meargă autorităţile de la Bruxelles în ceea ce reprezintă o "fundătură către dezastru", conform declaraţiilor lui Vaclav Klaus? Trebuie ca frica să treacă şi pragul tocmai depăşit în Ucraina?

Dar mai poate fi evitat acest marş către violenţă, în condiţiile în care autorităţile europene sunt încă foarte departe de "recunoaşterea eşecului actualului sistem şi necesitatea unei schimbări"? Din păcate, probabilitatea ca răspunsul negativ la această întrebare să fie şi cel corect este foarte mare.

De ce? Pentru că "dezbaterile trebuie să pornească de la oameni, nu de la cei cu interese în menţinerea UE", după cum a mai declarat fostul preşedinte ceh, dar acest punct de vedere a devenit astăzi o erezie.

Este greu de crezut, astfel, că vom vedea curând dezbateri privind recomandarea preşedintelui Klaus: "avem nevoie de o transformare fundamentală a modului nostru de gândire şi comportament - de o schimbare de paradigmă".

În opinia sa, problemele actuale ale Europei nu sunt determinate de criza datoriilor publice din anumite ţări, ci sunt sistemice, iar ţările respective sunt victime ale sistemului monedei unice.

Departe de a acuza ţările cu probleme din zona euro că au beneficiat doar de avantajele monedei unice fără a se concentra deloc asupra responsabilităţilor, Vaclav Klaus consideră că sistemul euro le-a obligat să "trăiască într-o lume nepotrivită pentru ele, sub povara unor parametri economici nepotriviţi". Soluţia ar fi, bineînţeles, acordarea permisiunii, pentru aceste ţări, de a părăsi zona euro într-o manieră organizată.

Fostul preşedinte ale Cehiei estimează că dezamăgirea faţă de ceea ce a ajuns să reprezinte Uniunea Europeană este mult mai mare în rândul cetăţenilor din fostele ţări comuniste. Speranţele din urmă cu un sfert de secol se îndreptau către "dorinţa de a trăi, din nou, într-o ţară europeană normală, nu către trecerea la un alt experiment", după cum a mai declarat Klaus.

Dar cum şi când va fi posibil ca normalitatea să revină în Europa? Şi prin ce mijloace se poate trece de "obstacolul insurmontabil" reprezentat de Uniunea Europeană, "demolare" sau "demontare"?