UNJR îi cere lui Iohannis sesizarea CCR pentru un conflict constituţional între Senat şi puterea judecătorească

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a adresat astăzi o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, prin care solicită acestuia să sesizeze CCR cu un conflict juridic de natură constituţională între Senat, pe de-o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul UNJR.

Conflictul a fost generat de hotărârea Senatului nr. 28 din 7 martie 2016, care modifică deciziile iniţiale de validare a membrilor CSM în ceea ce priveşte modul de calcul al duratei mandatului acestora, se arată în comunicat.

Noua hotărâre a Senatului prevede că împlinirea termenului de 6 ani pentru un mandat CSM se face individual, pentru fiecare mandat, de la data validării acestuia, şi nu la 7 ianuarie 2017, când se împlinesc 6 ani de la învestirea din 2011 a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.

"Trecerea de la alegeri unice, colective pentru Consiliul Superior al Magistraturii, la alegeri individuale, ar duce la situaţia halucinantă în care magistraţii din România ar ţine-o în campanii electorale interne şi alegeri continue. O astfel de situaţie ar perturba întregul sistem de justiţie din România, cu consecinţe negative directe asupra cetăţenilor", au arătat judecătorii în scrisoarea către preşedintele Iohannis.

CSM are rolul constituţional de "garant al independenţei justiţiei", iar "această hotărâre a Senatului poate provoca în mod evident un blocaj instituţional la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, împiedicând această instituţie să funcţioneze în parametri constituţionali fireşti", se mai arată în scrisoare, conform UNJR.

De asemenea, judecătorii au arătat că, pe de o parte, această hotărâre a Senatului încalcă puterea lucrului judecat, deoarece contravine unor hotărâri judecătoreşti irevocabile. Instanţele de judecată au decis că hotărârile iniţiale ale Senatului nu au fost atacate cu respectarea procedurii legale, consecinţă fiind că acestea au rămas definitive şi, ca atare, nu mai puteau fi modificate în mod legal de către Senat.

Pe de altă parte, declară UNJR, hotărârea Senatului în cauză încalcă competenţele sale constituţionale, prin interpretarea şi aplicarea legii în ceea ce priveşte durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

"Pentru a-şi exercita, aşadar, rolul de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să beneficieze de dispoziţii exprese, cu rang constituţional, privind alegerea membrilor săi, astfel că interpretarea Constituţiei şi a legilor organice nu poate fi lăsată la latitudinea Senatului", mai precizează UNJR în scrisoare.

UNJR mai spune că a lăsa posibilitatea Senatului să îşi revizuiască intempestiv o practică de lungă durată în stabilirea limitei la mandatul întregului CSM "constituie o ingerinţă gravă, putând fi afectată fundamental funcţionarea Consiliului".

"Situaţia generată de hotărârile Senatului s-ar putea detensiona, iar blocajul instituţional ar putea fi evitat numai prin sesizarea Curţii Constituţionale cu conflictul de natură constituţională dintre Senatul României şi puterea judecătorească, instanţa de contencios constituţional fiind singura care poate arăta calea de urmat sub aspectul respectării regulilor democratice referitoare la durata mandatelor membrilor aleşi ai Consiliului", mai spun judecătorii.

UNJR a arătat că apelurile pe care le-au adresat preşedintelui Senatului şi preşedintelui CSM au fost ignorate, soluţia rămânând ca preşedintele Klaus Iohannis să sesizeze Curtea Constituţională cu un conflict juridic de natură constituţională, pentru a se evita astfel un blocaj fără precedent al CSM.

Conflictul juridic de natură constituţională dintre autorităţi publice presupune "acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor", a statuat Curtea Constituţională.

"Este evident că avem de-a face cu un conflict între puterile statului în contextul în care Senatul încalcă, pe de o parte, dezlegări date de instanţe judecătoreşti şi, pe de altă parte, comite un exces de putere printr-o interpretare a legii ce nu doar că excede competenţelor sale, dar şi este de natură a provoca un blocaj al funcţionării CSM", a spus Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR.

UNJR a mai arătat că, printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, s-a dispus suspendarea hotărârii CSM prin care au fost declanşate alegeri doar pentru şase din cei 14 membri aleşi ai CSM. De asemenea, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Forumul Judecătorilor din România au iniţiat şi demersul judiciar de fond, solicitând anularea aceleiaşi hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii, cauza fiind în curs de judecată pe rolul Curţii de Apel Oradea.

Conform Constituţiei, preşedintele veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, exercitând în acest scop funcţia de mediere între puterile statului.

În virtutea acestei calităţi de mediator între puterile statului, judecătorii i-au solicitat preşedintelui ţării să sesizeze Curtea Constituţională "cu conflict între puterea legislativă şi cea judecătorească, pentru a garanta independenţa magistraturii la nivel constituţional, prin explicitarea garanţiilor constituţionale privind compunerea, puterea şi autonomia Consiliului Superior al Magistraturii".

"Avem convingerea că preşedintele României va înţelege gravitatea situaţiei şi va acţiona pentru deblocarea ei, conform atribuţiilor sale prevăzute de Constituţie. Organizarea de alegeri separate pentru fiecare membru CSM ar crea un haos de nedescris în sistemul de justiţie, judecătorii fiind prinşi aproape permanent în campanii electorale interne, ceea ce ar perturba întregul sistem de justiţie, cu consecinţe negative directe asupra cetăţenilor", a menţionat Dana Gîrbovan.