UNUL DIN FONDATORII APADOR-CH CERE, PRIN PUBLICITATE PLĂTITĂ, GRAŢIEREA LUI BIVOLARU  APADOR-CH se delimitează de cererea de graţiere a liderului MISA

APADOR-CH anunţă că se delimitează de scrisoarea publică adresată preşedintelui pentru graţierea lui Gregorian Bivolaru, semnată de Gabriel Andreescu, unul dintre fondatorii ONG-ului.

Un comunicat de presă al organizaţiei precizează: "APADOR-CH se delimitează de scrisoarea publică adresată preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, prin care un membru fondator al APADOR-CH cere graţierea lui Gregorian Bivolaru. Poziţiile oficiale ale APADOR-CH sunt discutate întotdeauna în cadrul organizaţiei, sunt publicate pe site-ul propriu sau difuzate în media şi sunt asumate de conducerea asociaţiei. Solicitarea de graţiere a domnului Gregorian Bivolaru, făcută de domnul Gabriel Andreescu, reflectă strict punctul de vedere personal al autorului, precum şi activitatea pe care acesta a desfăşurat-o în legătură cu MISA. APADOR-CH şi-a exprimat constant rezerva faţă de măsura graţierii, în contextul recentelor dezbateri generate de incidentele din penitenciare. De asemenea, APADOR-CH precizează că la nivelul asociaţiei nu a fost analizată/aprobată o solicitare în sensul susţinerii graţierii domnului Biovlaru".

Reacţia reprezentanţilor APADOR-CH vine după ce Gabriel Andreescu, fondator al ONG-ului, i-a solicitat preşedintelui Iohannis, într-un text publicat în mass-media şi marcat cu "P", graţierea lui Gregorian Bivolaru

Textul acestei "scrisoare- apel", transmisă de biroul de presă al MISA, precizează: "Vă scriu această scrisoare pentru a vă solicita graţierea lui Gregorian Bivolaru (...) Decizia luată de ÎCCJ într-o şedinţă-spectacol a încălcat cerinţe de corectitudine elementare şi contrazice faptul că la data declaratei infracţiuni: «relaţie sexuală cu o minoră», aceasta avea 17 ani, vârstă de consimţământ, şi nega să fi avut o astfel de relaţie. În anul 2015, Tribunalul Bucureşti a stabilit că interceptările folosite în proces au fost ilegale".

Andreescu spune că "Arestarea lui Gregorian Bivolaru în Franţa s-a făcut prin falsificarea de către Poliţia Română a condamnării sale.

Autorul scrisorii crede că preşedintele, folosind prerogativa "acordării graţierii individuale", poate ridica "o povară de pe umerii statutului român" şi adaugă:. "Democraţia românească nu are cum deveni onorabilă, şi deci stabilă, atâta timp cât împotriva tuturor evidenţelor, instituţii de putere ale statului lucrează făţiş, sub ochii opiniei publice, pe care o mint ca să o mobilizeze şi să o solidarizeze cu ele, pentru reprimarea unui instructor yoga şi a adepţilor săi".

Din aceste considerente, Gabriel Andreescu, care este şi autorul rapoartelor APADOR-CH asupra cazului MISA , face apel la preşedinte pentru graţierea lui Bivolaru, "care deja a stat în spatele gratiilor circa un an, în Suedia şi Franţa, în urma demersurilor făcute de autorităţile române în legătură cu decizia ÎCCJ din anul 2013".

Gregorian Bivolaru a spus, în timpul audierilor din Franţa, că extrădarea sa ar face rău unor adepte ale sale care ocupă funcţii publice, au declarat surse apropiate anchetei pentru Mediafax, odată cu aducerea acestuia în ţară fiind declanşată o anchetă de către mai multe structuri din MAI.

Liderul MISA, Gregorian Bivolaru, a fost adus in 22 iulie din Franţa în România, acesta fiind încarcerat la Centrul de Arest Preventiv al Poliţiei Capitalei.

Curtea Supremă din Franţa a decis definitiv la data de 13 iulie să îl extrădeze în România pe Gregorian Bivolaru pentru a îşi ispăşi pedeapsa de şase ani de închisoare pentru trafic de persoane, dispusă în iunie 2013 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Gregorian Bivolaru a plecat din România în anul 2004 iar în 2005 a primit azil politic în Suedia. Pe 26 februarie anul acesta a fost prins de autorităţile franceze în timp ce se afla la un târg în Paris. Pe parcursul judecării cererii de extrădare, autorităţile suedeze au informat magistraţii francezi că îl menţin pe Gregorian Bivolaru ca azilant, potrivit Mediafax.

Liderul MISA a figurat pe lista Agenţiei poliţiei europene (Europol), printre cei mai căutaţi infractori, alături de persoane precum Salah Abdeslam, dat în urmărire pentru implicare în atacurile teroriste comise la Paris în noiembrie 2015.