English
Probabil că ne confruntăm cu cel de-al treilea război mondial, poate chiar mai mare, dacă nu chiar războiul total - vorbim despre criza financiară care ne-a potopit.
În mod cert este vorba de un sentiment care a generat mai multe teorii ale conspiraţiei, deoarece criza economică, fenomenul care ne omoară sau ne antagonizează, ne agresează frontal şi insidios, mental şi visceral, este aparent de neoprit. Însă e o moarte lentă, agonizantă, miliarde de oameni zvârcolindu-se într-o sărăcie sordidă, încercând să supravieţuiască; toată lumea se restrânge, abţinându-se sau renunţând la tot ceea ce a agonisit din lăcomie sau vanitate. Iar uneori oamenii renunţă la ceea ce este vital înainte de a li se confisca, adică maşina sau casa, propriul cămin, viaţa.
De ce?
Pentru că au un credit sau o ipotecă pe care n-o pot achita, de regulă un credit în franci elveţieni.
Aceasta este drama care îi înnebuneşte pe cei peste 75 de mii de români care au fost momiţi de bănci cu o groază de fiţe şi promisiuni ferme bazate pe cursul imuabil al francului barosan; se spune că, la vremea respectivă, băncile au împrumutat miliarde pentru a submina pragul subliminal al subconştientului colectiv, eforturi dublate de tentaţii irezistibile: fără serviciu stabil, dobânzi minime, aprobări iminente de credit, chestie trendy care îţi insuflă sentimentul că eşti cool, "Swiss cool"; şi colac peste pupăză, pentru toţi cei care au muşcat momeala era vorba de singura opţiune reală în acel moment istoric.
Nimeni n-a bănuit nimic putred în meciul asta. Băncile n-au avut nici o reţinere, au făcut-o lată de tot.
Acum se rejoacă.
Două mii de protestatari s-au adunat în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, cerând autorităţilor să intervină pentru convertirea în lei a creditelor în valută la cursul istoric, plus maximum 20%.
Şi au scandat: "Banca=cămătar legalizat de BNR şi de Stat!", "Voi aveţi puterea, noi avem durerea!", "Je Swiss dator vândut!"
Soluţia guvernului este ca fiecare datornic să negocieze individual cu banca creditoare; avocatul protestatarilor, Gheorghe Piperea, îi sfătuieşte să nu se adresese băncilor în grupuri mai mici de două sute de persoane, fiindcă băncile nu vor negocia niciodată cu un client în parte, din moment ce una ca asta ar crea un precedent nefavorabil lor.
Nu că ar conta în vreun fel. Ceea ce porneşte să conteze este faptul că oameni de rând încep să realizeze că nici un contract nu este beton, oamenii încep să îndrăznească să creadă că totul ar trebui să devină negociabil, gând valoros care te însufleţeşte, adicătelea să te baţi efectiv pentru bunăstarea ta, să-L provoci chiar pe cel Atotputernic să se implice şi să intervină, în speţă o rugăciune care ne poate aduce chiar mântuirea finală, financiară!
Un ziar financiar din România susţine că o astfel de rugăciune a fost onorată cu mult timp în urmă chiar de Hristos, al Cărui Tatăl Nostru pare să deţină soluţia acestei probleme spinoase.
BURSA este numele acestui ziar, un cuvânt folosit ambiguu în româneşte pentru bursa de valori şi pentru bursele şcolare.
La fel de sistematic ambiguu este şi patronul şi preşedintele acestei publicaţii, Florian Goldstein, alias MAKE (se citeşte ca sake, băutură japoneză), o poreclă împrumutată de la marele dramaturg român Caragiale, cea a unui personaj hâtru şi totodată tragic, un metis între Hamlet şi Yorrick.
MAKE îşi dirijează trupa cu o dezinvoltură ezoterică, încântându-şi şi frustrându-şi admiratorii şi detractorii cu care se confruntă într-un susţinut dialog on-line.
MAKE este un devotat ateu autodeclarat de a cincea generaţie, pictor talentat, arhitect dovedit, fumător înrăit, ne-băutor, excelent jucător de bridge şi absolvent al Facultăţii de Filosofie. Modul lui de raportare la economie şi finanţe e mai degrabă neortodox. El blamează lăcomia şi alte tare capitaliste pentru criza mondială generată în primult rând de ţări eminamente creştine, care I-au nesocotit spusa - iertarea. Iertarea datoriilor, carevasăzică.
Shmita ar fi răspunsul corect, practică ebraică necondiţionată de ştergere a oricăror datorii materiale în fiecare an sabatic, 2015 fiind un astfel de an. Shmita trebuia să reducă periodic disparitatea dintre bogaţi şi săraci pentru reglarea economiei şi atomizarea averii, în aşa fel încât sistemul social să poată evolua continuu şi omogen fără convulsiile şi sughiţurile crizelor economice.
Sună utopic? Ei bine, nici vorbă, e un fel de post economic, susţine MAKE, cu o clismă a datoriei cu tot. Adică mori puţin, renaşti mai mult, stimulându-ţi astfel apetitul pentru o nouă creştere.
MAKE atrage atenţia că adevăratul vinovat în discuţie este natura polisemantică a cuvântului datorie în aramaică, limbă folosită iniţial în Evanghelia lui Matei - tot în aramaică este uzitat sistematic ambiguu ca datorie, păcat, vină, nelegiuire. Mai mult chiar, printre cele 620 de porunci menţionate în Vechiul Testament, scris în aramaică, trei interzic creditul cu dobândă: nu-ţi vei împrumuta fratele percepând dobândă; nu vei împrumuta de la nimeni plătind dobândă; nu poţi fi parte într-o tranzacţie care percepe dobândă, ca garant, martor sau notar.
Sigur, ar fi super să trăim şi să funcţionăm într-o societate autoreglată precum cea a Shmitei.
Chestia e că ar funcţiona numai pe un flux miraculos, autoprovocat, simultan unanim, cum altfel? Legiferat? Vă puteţi imagina ce chermeză pentru avocaţii care ar trebui să descâlcească toate tâlcurile şi să clarifice subsolurile labirintice ale legii?
Haida de!, ar guiţa ei.
Şi cum am mai toarce planuri în funcţie de septenalul în cauză, aşteptările şi visele noastre, tortura mentală?
Dar de ce nu speculează MAKE asupra acestor aspecte?
E posibil să se fi bazat pe noi că o vom face; e un om ocupat, tocmai a achiziţionat o altă publicaţie, Bucarest Hebdo, în franceză, ilustrată în parte de caricaturile lui, modul lui de a spune "Je suis Charlie Hebdo".
Pe 9 februarie, protestatarii datornici în franci elveţieni s-au activat din nou, în faţa Parlamentului şi în alte cinci oraşe. Şi-au reiterat cererile şi au scandat aceleaşi lozinci, cerând puşcărie pentru bancheri, în timp ce un protestatar a declarat reporterilor de ştiri că încearcă să-şi convingă ortacii de protest să-şi plătească datoria zilnic, cu mărunţiş, bani de metal, să-i oblige pe bancheri să-şi recâştige datoria la greu, pe cântar.
Două zile mai târziu au procedat întocmai, asaltându-i pe casieri cu găletuşe burduşite cu bani. În unele locaţii, bancherii au chemat poliţia pentru a calma spiritele.
Aşa merge treaba zilele astea.
Încă nici o răbufnire a Shmitei.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Banul este stapanul nostru
(mesaj trimis de Theraflu în data de 11.03.2015, 07:26)
"sa nu dai bani cu camata "
Cu fiecare clipa care trece banul devine stapanul nostru. Menirea biblica a banului se pierde el devenind un instrument de asuprire si saracire a celor saraci iar pentru cei bogati un pacat fara sfarsit "iubirea banilor".
O scurta lectura pe crestinortodox ne aduce cu picioarele pe pamant unde nemernicia oamenilor este fara limite.
"Despre imprumut si dobanzi", Sfantul Vasile cel Mare
In comentariul la Psalmul 14, Sfantul Vasile cel Mare vorbeste foarte clar despre imprumuturi si dobanzi (camata), indicand, totodata, si dreapta raportare a crestinilor la acestea.
"Esti bogat? Nu te imprumuta! Esti sarac? Nu te imprumuta! Daca esti bogat, n-ai nevoie sa te imprumuti, iar daca n-ai nimic, nu vei avea cu ce sa-ti platesti imprumutul. (...) Mai bine este sa-ti usurezi nevoile incetul cu incetul, cu ganduri chibzuite, decat sa scapi de ele dintr-o data cu bani straini, iar mai pe urma sa-ti pierzi toata averea. (...) Daca cel ce te imprumuta iti este prieten, cauta sa nu-i pierzi prietenia! Daca ti-e dusman, cauta sa nu cazi in mainile dusmanului! Te impodobesti pentru putina vreme cu lucruri straine, dar mai tarziu vei pierde si averea pe care o ai de la parinti. Esti sarac acum, dar esti liber! Dupa ce te-ai imprumutat, nu numai ca nu vei fi bogat, dar iti vei pierde si libertatea. Cel ce s-a imprumutat este rob celui ce l-a imprumutat."
"Ca imprumutul nu-i scapare deplina de saracie, ci o mica amanare a greutatilor pe care le ai. Sa suferim astazi greutatile lipsei! Sa nu le amanam pe maine, imprumutandu-ne! Daca nu te-ai imprumutat, esti la fel de sarac si astazi, si-n zilele urmatoare; dar daca te-ai imprumutat, vei suferi si mai cumplit, pentru ca dobanzile iti maresc saracia. Acum nimeni nu te invinuieste ca esti sarac, ca raul acesta este fara voia ta; dar daca ajungi sa platesti dobanzi, toti te vor mustra pentru nesocotinta ta."
"Este culmea neomeniei ca de la cel lipsit de cele necesare vietii, care-ti cere imprumut ca sa se ajute in viata, tu sa nu te multumesti cu capitalul, ci sa nascocesti venituri si sa aduni bogatii de pe urma nenorocirilor saracului."
"Ceri bani si castig la acesti bani de la cel sarac? Daca ti-ar fi putut spune ca e mai bogat, ce-ar mai fi cautat la usa ta? A venit sa-l ajuti, si a dat de un dusman! A cautat leacuri, si a gasit otrava! Ar fi trebuit sa usurezi saracia omului, dar tu i-ai marit lipsa. Cauti ca pustia sa rodeasca! Intocmai ca un doctor care se duce la bolnavi, dar in loc sa-i vindece le mai ia si bruma de sanatate ce le-a mai ramas, tot asa si tu faci din suferintele nenorocitilor prilej de imbogatire. Si, dupa cum plugarii se roaga sa ploua, ca sa li se inmulteasca semintele, tot asa si tu ceri ca oamenii sa fie saraci si lipsiti, ca banii sa-ti produca bani."
"Cand vrei sa dai saracului pentru Domnul, datul este si dar, si imprumut; este dar, din pricina ca nu mai nadajduiesti sa ti se dea inapoi; este imprumut, din pricina marii darnicii a Stapanului, care iti va plati datoria in locul saracului."
Teodor Danalache
1.1. occupy.com na, acuma alti ametiti... (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de ian în data de 11.03.2015, 09:59)
"It's said that at the time, the banks borrowed billions to appeal to people's subconscious, subliminal resistance and their unbridled temptations..." billions of what? ma chiar asa sa fi fost, sa fi terorizat/hipnotizat toata populatia asta de 75,000 de victime? nu cumva exista un potential nebanuit de prosti, indiferent de nivelul de educatie? mai terminati cu "ne-au obligat, tu nu sti cum e sa traiesti..., ne-au zis ca nu ne incadram decat la chf, era impetuos necesar". acuma cu iertarea. unde o sa mai ajungeti nene.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.03.2015, 10:43)
Cind iti vor lua banii din cont, n-am sa spun ca ai fost furat, ci ca esti prost si ca asta se vedea inca de pe acum.
2. fructul pamantului, pomului, banului
(mesaj trimis de anonim în data de 11.03.2015, 08:49)
Aiureli.
Omenirea a ajuns la civilizatia de azi prin efort, capitalizare, investitii si bani.
Banul este nu numai un instrument, este o marfa : ai prea mult sau ai nevoie.
Fiind o marfa banul, normal ca circula si nu exista circulatie de marfuri fara profit.
Treburile sunt simple, sunt complicate de cei ce vor alt sistem ca sa se puna in fruntea lui sau de cei ce vor sa dea teapa.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.03.2015, 09:11)
N-ai inteles.
Sfantul Vasile cel Mare doar explica si face morala.
Interdictia creditului cu dobinda este Porunca.
Felul in care "omenirea a ajuns la civilizatia de astazi" a fost interzis de Dumnezeu.
3. fără titlu
(mesaj trimis de ovidiuk în data de 11.03.2015, 12:27)
Eu zic ca mai bine schimba denumirea si-i spun occuPAY...
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.03.2015, 12:30)
Ovidiuk mama, mult iti mai place sa fii sclav!
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de ovidiuk în data de 11.03.2015, 13:58)
anonim3.1, ai dat vreodata o banca in judecata? eu am dat doua... ce-ti place sa dai din gura, ca din cap n-ai ce...
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim3.1 în data de 11.03.2015, 14:53)
Ovidiuk, ai o atitudine de sclav colaborationist.
Faptul ca ai dat o banca in judecata nu-ti transforma mentalitatea.
3.4. pls definitii si motivare (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de ovidiuk în data de 11.03.2015, 15:00)
Draga anonim3.1 te rog sa-mi definesti si mie notiunea de "sclav colaborationist" precum si legatura dintre "atitudine" si "mentalitate"..
Eu am facut o gluma, un joc de cuvinte, tu de ce esti in stare? poti scrie o fraza cu mai mult de o propozitie? Get a life..
4. Imi place aceasta abordare a fenomenului
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 11.03.2015, 14:10)
Furtunile financire poarta bezmetic in lume mormanele de bani. Dezastrele provacate de furtunile naturale sunt inlaturate prin actiunea rationala a oamenilor. Oare dezastrele provocate de furtunile finaciare n-ar trebui inlaturate de actiunea constienta si rationala a oamenilor? Oficialii prefera sa se ascunda dupa fel de fel de reguli stupid de urite, in loc sa caute sa inteleaga fenomenul si sa actioneze rational. Cine ar lua un credit daca ar sti ca peste un an rata i s-ar dubla? Este clar ca lumina zilei ca asa ceva nu functioneaza!
Banii nu pot circula daca li se asigura o dobinda decenta de, sa zicem, 3%, cu o toleranta de plus/minus 2? Banul nu-i facut ca sa i se asigura dobinzi uriase si nechibzuite. El s-a ivit in lume in cu totul alt scop.