URMÂND SĂ FIE TRANSFORMAT ÎN PUNCT DE FRONTIERĂ Aeroportul privat Tuzla a fost ridicat la rang internaţional

Reporter: Ordinul prin care Aeroportul Tuzla a fost certificat ca aeroport deschis traficului aerian internaţional subliniază că acesta va funcţiona ca atare din momentul în care va fi transformat în punct de trecere a frontierei de stat. Când estimaţi că se va întâmpla acest lucru?

Nicuşor Buică: Inaugurarea punctului de trecere a frontierei va avea loc la încheierea tuturor formalităţilor legale în ceea ce priveşte funcţionarea acestor servicii. La 10 septembrie a fost emis Ordinul 1.133 privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului internaţional a Aeroportului Tuzla şi proiectul parcurge etapele legale necesare, a căror durată nu poate fi precizată, depinzând de volumul de muncă al ministerelor în această perioadă.

Reporter: Care este scopul transformării Aeroportului Tuzla în punct de trecere a frontierei?

Nicuşor Buică: Scopul certificării Aeroportului Tuzla în aeroport deschis traficului internaţional este oferirea serviciilor de vamă şi graniţă cetăţenilor care au nevoie de acest serviciu. Proiectul vine în sprijinul intereselor societăţii civile, a comunităţii locale şi a celor peste 16.000 de pasageri care trec anual prin acest punct şi respectă politiciile Comisiei Europene privind accesibilizarea spaţiului european.

Reporter: Înţeleg că legea permite ca un aeroport privat să constituie punct de frontieră...

Nicuşor Buică: Bineînţeles că da. Aeroportul Tuzla nu este singurul aeroport privat care găzduieşte un punct de trecere a frontierei aparţinând statului român. Acelaşi statut îl au Aeroportul Bacău, terminalul Ţiriac Air de la Otopeni, punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu şi multe altele. Statul are nevoie de astfel de parteneri privaţi care să contribuie la scăderea cheltuielilor publice pentru asigurarea acestor servicii către cetăţeni.

Reporter: Cum se vor implica autorităţile în funcţionarea acestui posibil punct de frontieră?

Nicuşor Buică: Autorităţile statului vor funcţiona exact ca în oricare alt punct de trecere a frontierei de stat, respectiv în modul reglementat prin lege.

Reporter: Cât de întâlnită este funcţionarea unui aeroport internaţional în apropierea unui alt aeroport cu acelaşi rang, cum este Mihail Kogălniceanu din Constanţa? Nu pot fi făcute discriminări?

Nicuşor Buică: Legea nu permite discriminări. Dacă două sau mai multe aeroporturi întrunesc condiţiile legale pentru găzduirea unui punct de frontieră, ele sunt auditate şi certificate în acest sens. Astfel de situaţii sunt întâlnite şi în cazul aeroporturilor Băneasa şi Otopeni - existând chiar un proiect pentru un al treilea aeroport lângă Bucureşti -, în Arad şi Timişoara şi în toate statele europene, cum ar fi lângă Atena, unde există şapte aeroporturi cu standarde ICAO, plasate la distanţe foarte mici unul faţă de altul, Grecia fiind o ţară cu 11 milioane de locuitori.

Comparativ cu Germania şi raportat la teritoriu, România înregistrează un deficit de 352 de aeroporturi. Dezvoltarea cât mai multor infrastructuri de transport până la nivelul impus de lege pentru găzduirea unor astfel de facilităţi de vamă şi graniţă duce în mod evident la creşterea numărului de pasageri şi, din acest motiv, este o prioritate pentru Ministerul Transporturilor.

Ca număr de locuitori, dar şi ca economie, Constanţa este al doilea oraş din ţară şi este deservit, în partea de nord, de aeroporturile Mihail Kogălniceanu, optimizat pentru traficul de avioane mari, şi Tuzla, care deserveşte zona de sud şi este focalizat pe traficul mic şi mediu şi care poate funcţiona ca racord între ţări de interes turistic precum Turcia, Grecia sau Bulgaria.

Aeroportul Mihail Kogălniceanu se bucură în continuare de susţinerea Ministerului Transportului, care i-a avizat şi în acest exerciţiu financiar ajutoare de stat pentru modernizarea infrastructurii, asigurându-i, astfel, din nou, un avantaj economic.

Reporter: În proiectul de Hotărâre scrie că autorităţile vor asigura prin redistribuire personal şi mijloace de transport aeroportului Tuzla. Cum, mai exact, va funcţiona un aeroport privat cu resurse de la stat şi, respectiv, de unde vor fi acestea redistribuite?

Nicuşor Buică: Resursele despre care vorbiţi nu sunt destinate administratorului aeroportului, ci numai pentru asigurarea funcţionării serviciilor publice de control de trecere a frontierei şi vamal, fiind obligaţia statului să furnizeze acest tip de servicii. Menţionăm că finanţarea aeroporturilor din fonduri publice, indiferent de forma de proprietate a acestora, reprezintă ajutor de stat. Excepţie face, conform orientărilor comunitare, finanţarea activităţilor pentru care este răspunzător un stat membru ca parte a competenţelor sale oficiale de autoritate publică.

Ministerul Afacerilor Interne ne-a informat că este posibilă redistribuirea resurselor necesare funcţionării noului punct de trecere a frontierei.

Reporter: Potrivit surselor de presă, domnul Dorin Ivaşcu, unul dintre oamenii de afaceri care administrează aeroportul, ar fi fost implicat în dosarul Ţigareta II. Cum se asigură statul că noul punct de frontieră nu este expus unor eventuale acte de contrabandă?

Nicuşor Buică: Singurul mod prin care poate fi asigurată securitatea şi legalitatea oricărei iniţiative este, în mod evident, respectarea condiţiilor legale. Evaluarea proiectelor se bazează strict pe documente emise de instituţii abilitate, iar aceste surse nu probează nicio o activitate infracţională.

Prezenţa organelor de control ale statului pe Aeroportul Tuzla este o garanţie a faptului că în acest loc nu se pot petrece acţiuni de natură ilegală. Un argument în plus îl constituie faptul că Aeropotul Tuzla este primul aeroport din România al cărui punct de trecere a frontierei a fost certificat în concordanţă cu noile reglementări în domeniu, mult mai dure, impuse de Comisia Europeană tocmai în vederea aderării la spaţiul Schengen.

Reporter: Mulţumesc!