USR: 2022 un maraton al renovării aprofundate a clădirilor din România

Creşterea preţurilor la energie şi scumpirile din sectorul materialelor de construcţii ar trebui privite drept impuls şi nu precum elemente descurajatoare pentru renovarea aprofundată a clădirilor din România. O înaltă performanţă energetică a clădirilor atrage după sine multiple avantaje care ne vor ajuta în atingerea ţintelor privind eficienţa energetică, plus reducerea costurilor facturilor lunare, conform unui comunicat remis redacţiei.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă (PNRR) este propusă eficientizarea şi renovarea a 2000 de clădiri publice şi 1500 blocuri de locuinţe, alocate fiind în acest sens nu mai puţin de 2.2 miliarde euro. Pentru a realiza acest lucru, se impune totodată şi o actualizare a legislaţiei în domeniu. Am iniţiat cu sprijinul colegilor din Parlamentul României o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Avem în vedere îndeosebi repararea şi înlocuirea ascensoarelor în întreg sau a componentelor acestora, în baza unui raport tehnic de specialitate. Din dorinţa de a nu lăsa loc unor interpretări sau confuzii, elementele şi importanţa acestui raport de specialitate au fost de asemenea definite în propunerea legislativă care urmează a fi dezbătută într-o primă fază la Senat şi, ulterior, în comisiile Camerei Deputaţilor. Componentele care alcătuiesc acest raport sunt definite la nivel de detaliu pentru a veni în sprijinul celor care au obligaţia de a-l întocmi şi ulterior evalua.

Potrivit notei de fundamentare depusă odată cu propunerea legislativă, prin raport tehnic de specialitate înţelegem acel document rezultat ca urmare a unei evaluări privind funcţionarea ascensorului în condiţii de siguranţă şi de performanţă energetică. De întocmirea unui astfel de raport se pot ocupa doar persoanele juridice acreditate în domeniu. Până în prezent, propunerea legislativă a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social. Alături de Oana Ӧzmen sunt de asemenea iniţiatori ai propunerii legislative deputaţii Bende Sandor (UDMR), Ioan Mang (PSD), Robert Sighiartău (PNL), Simona Bucura-Oprescu (PSD), precum şi senatorii Anca Dragu (USR) şi Lorant Antal (UDMR).

Noi modificări ale legislaţiei naţionale sunt necesare în vederea actualizării acesteia cu ultimele propuneri venite din partea Comisiei Europene. În contextul noilor prevederi ale pachetului Fit for 55, Comisia Europeană a propus revizuirea directivei privind eficienţa energetică a clădirilor cu scopul de a stimula reabilitarea acestora întrucât ritmul actual e unul destul de lent.

Economia întregii ţări poate beneficia de pe urma renovărilor, amintind aici de datele furnizate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză care anunţau în primăvara lui 2021 faptul că investiţiile vor rămâne robuste graţie sectorului construcţiilor, acesta înregistrând performanţe notabile în contextul pandemiei cu o majorare de 15.9% în 2020.

Fondul imobiliar al României este unul îmbătrânit, mai bine de o treime din clădiri, 37%, fiind construite între 1945 - 1969 şi numai 2.79% construcţii noi după 2010, potrivit datelor Eurostat din 2014. Devine esenţială mobilizarea investiţiilor pentru renovarea aprofundată a clădirilor existente. Pe lângă PNRR există şi alte instrumente disponibile, fondurile alocate fiind mai mari cu fiecare exerciţiu financiar al UE.

Voi continua să facilitez un dialog deschis între mediul de afaceri, reprezentanţii puterii legislative şi executive, astfel încât să implementăm reformele asumate prin PNRR, cât şi atragerea fondurilor disponibile, cu scopul final de aduce beneficii cetăţenilor.