Va reuşi guvernul american să limiteze "daunele colaterale" interne ale interzicerii importurilor petroliere din Rusia?

Administraţia Biden a oprit toate importurile de petrol şi gaze din Rusia şi consideră că această decizie va avea consecinţe deosebit de grave asupra capacităţii Rusiei de finanţare a războiului din Ucraina, în special pe fondul blocării şi celei mai mari părţi a rezervelor sale valutare. Datele oficiale de la Energy Information Administration (EIA) din cadrul Departamentului Energiei arată că 7,9% din petrolul importat de SUA a venit din Rusia în 2021, în condiţiile în care media anuală din perioada 2007 - 2018 a fost de circa 4,2%.

În acelaşi timp, guvernul american a reluat negocierile cu Venezuela pentru înlocuirea importurilor de petrol din Rusia şi a început să pună presiuni tot mai mari asupra companiilor petroliere din SUA pentru a creşte producţia, astfel încât să limiteze "efectele colaterale" de acasă.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, candidatul Joe Biden "şi-a privit alegătorii în ochi şi a promis că va stopa utilizarea combustibililor fosili", după cum scria, în septembrie 2019, Associated Press.

Acum nimeni nu îl mai întreabă pe preşedintele Biden dacă promisiunea de atunci mai este valabilă şi astăzi. De fapt, toată administraţia de la Washington era în degringoladă chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina.

Dar a venit "salvarea". Acum tot ceea ce se întâmplă este vina lui Putin. La o conferinţă de presă recentă, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că preţurile benzinei au crescut de când preşedintele Rusiei a început să trimită trupe la graniţa cu Ucraina.

"Veţi da vina pe Putin pentru toate până la alegerile parţiale din noiembrie?", a întrebat un reporter de la Fox News.

Recent au fost publicate şi datele referitoare la evoluţia preţurilor de consum, care arată o o creştere anuală de 7,9% în februarie 2022, cea mai mare din ultimii 40 de ani.

Profesorul Larry Summers de la Harvard, fost Secretar al Trezoreriei SUA în administraţia Clinton şi fost şef al Consiliului Economic în administraţia Obama, a declarat pentru Bloomberg că nu se poate da vina pe război sau pandemie pentru inflaţia ridicată, aceasta fiind "o problemă de administrare a cererii".

Reacţia preşedintelui Biden? În faţa grupului parlamentar din Camera Reprezentanţilor al Partidului Democrat a declarat că s-a săturat să fie învinovăţit pentru creşterea preţurilor.

"Nu Democraţii sunt cauza acestei probleme. Vladimir Putin a făcut-o", a subliniat Joe Biden, nu înainte de a aminti că "în primul meu an de mandat, producţia americană a crescut cu 9,7 milioane de barili pe zi, până la 11,6 milioane, în timp ce am făcut şi un efort major pentru a face faţă încălzirii globale şi a schimba modul în care trecem la energie regenerabilă".

Această declaraţie arată cât de rupt de realitate este Joe Biden. Datele oficiale de la EIA arată că producţia zilnică a fost, într-adevăr, de circa 11,6 milioane de barili pe zi în decembrie 2021, dar nu a fost cu 9,7 milioane de barili pe zi mai mică la începutul mandatului său. Producţia a fost de 9,7 milioane de barili pe zi în februarie 2021, dar numai din cauza unui val de frig, iar luna următoare a urcat la 11,2 milioane de barili pe zi.

Javier Blas, analist al pieţei energiei la Bloomberg, a criticat afirmaţia lui Biden pe contul său de Twitter şi o consideră profund înşelătoare, chiar şi în condiţiile în preşedintele american s-a exprimat greşit şi ar fi vrut să spună că producţia a crescut de la 9,7 milioane de barili pe zi până la 11,6 milioane.

Este adevărat că nimeni nu mai aşteaptă nimic de la Biden, poate doar să-şi ducă mandatul până la capăt, deoarece alternativa unui preşedinte numit Kamala Harris este prea terifiantă pentru a fi contemplată, dar unde a fost armata consilierilor care îi scriu şi verifică discursurile?

Nu are această "armată" acces la informaţiile oficiale de la EIA, care arată cât de importantă este fracturarea hidraulică pentru producţia de petrol a Statelor Unite? (vezi graficul 1)

Un articol din revista Forbes, din noiembrie 2021, arată că au scăzut investiţiile companiilor petroliere în forarea puţurilor noi, iar acestea s-au concentrat mai mult pe punerea în funcţiune a aşa-numitelor foraje DUC (Drilled but uncompleted). Acestea sunt puţuri forate, dar care mai au nevoie de lucrări de completare pentru a putea începe producţia.

Numărul forajelor nefinalizate a scăzut puternic în ultimii doi ani, conform datelor de la EIA (vezi graficul 2).

De la aproape 9.000 în iulie 2020, numărul forajelor a înregistrat o scădere masivă, până la circa 4.500 în ianuarie 2022. Datele preluate de Forbes mai arată că numărul forajelor completate a atins un nivel record şi îl depăşeşte pe cel al noilor foraje cu aproape 250 în fiecare lună.

Fenomenul este explicat de revista americană prin diferenţa masivă în ceea ce priveşte necesarul de investiţie. În timp ce forarea unui nou puţ petrolier costă circa 7 milioane de dolari, costul completării unui foraj nefinalizat este cu circa 60% mai redus.

Cele mai recente date de la Baker Hughes arată că numărul forajelor noi pentru petrol a fost de 527 în săptămâna încheiată la 11 martie 2022, cu mult sub recordul de 1.609 înregistrat în octombrie 2014 (vezi graficul 3).

Dar această tendinţă de creştere a producţiei doar prin completarea forajelor nefinalizate nu mai poate dura mult. Pentru suplimentarea producţiei este nevoie de acordarea de noi permise de forare pe terenurile care aparţin guvernului federal, iar procesul este de durată.

Oficialii de la Casă Albă susţin, însă, că numărul permiselor nu reprezintă o restricţie. Într-o conferinţă de presă recentă, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a amintit că există circa 9.000 de permise neutilizate, adică este vina companiilor petroliere că nu măresc producţia.

"Companiile petroliere şi directorii lor nu doresc să pompeze mai mult petrol, deşi au capacitatea să facă acest lucru. Ei preferă să folosească profiturile pentru răscumpărarea acţiunilor, în loc să facă noi investiţii", a declarat şi preşedintele Biden la întâlnirea grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Părerile sunt cu totul altele la nivelul industriei petroliere din Statelor Unite. Matt Gallagher, directorul executiv al companiei Greenlake Energy Ventures, a scris pe contul său de Twitter că numărul permiselor neutilizate vehiculat de Casa Albă trebuie pus în perspectivă şi a amintit că industria petrolieră avea nevoie trimestrial de peste 9.000 de permise de forare în 2015.

Kevin O'Scannlain, vicepreşedintele American Petroleum Institute (API), a scris pe site-ul instituţiei că justificarea permiselor neutilizate este doar o diversiune menită să distragă atenţia de la politicile energetice ale administraţiei Biden, care descurajează producţia internă.

O opinie asemănătoare este exprimată şi într-un articol semnat de conducerea editorială a cotidianului Wall Street Journal: "Incertitudinea privind reglementările şi ostilitatea politică faţă de combustibilii fosili descurajează investiţiile pe termen lung".

Dincolo de reglementări, mai există şi aspectul fundamental al finanţărilor bancare, care sunt tot mai puţin disponibile pentru sectorul petrolier, în condiţiile în care băncile s-au alăturat cruciadei verzi pentru salvarea planetei.

În aceste condiţii, vor găsi autorităţile de la Washington soluţii pentru ca sancţiunile impuse Rusiei să nu se întoarcă şi împotriva Americii?

Începutul a fost făcut deja de Jennifer Granholm, Secretarul Energiei în guvernul condus de Joe Biden, care declara în urmă cu aproape un an că "dacă veţi conduce un automobil electric, preţurile benzinei nu vă vor afecta".

Sfaturi asemănătoare au venit mai recent şi de la Peter Buttigieg, Secretarul Transporturilor, iar aceasta arată că oficialii americani ştiu cum să oprească creşterea preţurilor carburanţilor.

Totul nu este decât o problemă de voinţă politică şi de convingere a cetăţenilor că niciun preţ nu este prea mare pentru asigurarea libertăţii şi democraţiei.