Regulile europene privind disciplina bugetară vor fi reactivate în 2023, pentru ca infuzia prea îndelungată de lichidităţi să nu ducă la "riscuri fiscale", a declarat, ieri, Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene (CE), citat de euractiv.com şi cursdeguvernare.ro.
Normele privind disciplina bugetară, ce prevăd în principal un deficit bugetar anual de maxim 3%, au fost suspendate la debutul crizei economice şi sanitare pentru a permite statelor membre să ofere sprijin economic firmelor şi populaţiei.
Dombrovskis a declarat, după întâlnirea informală de ieri a Ecofin de la Lisabona: "Menţinerea unui sprijin suficient de lichiditate pentru prea mult timp ar avea riscuri bugetare, dar pe de altă parte ar trebui să evităm şi eliminarea bruscă prematură sau necoordonată a măsurilor temporare".
O altă regulă din aşa-numitul Pact de stabilitate şi creştere este plafonarea datoriei publice la 60% din PIB.
Vicepreşedintele CE a mai precizat că "politica fiscală ar trebui să sprijine în continuare, atât în acest an cât şi în următorul", redresarea economică în UE, adăugând totodată că "putem confirma abordarea noastră că vom menţine clauza generală derogatorie activată în 2022, dar nu mai mult".
În luna martie a acestui an, Comisia a aprobat o comunicare privind răspunsul politicii fiscale la criza COVID-19, deschizând uşa menţinerii "clauzei derogatorii" a Pactului de stabilitate şi creştere în anul 2022. Dombrovskis anunţase că, "deloc surprinzător", normele UE privind disciplina bugetară pentru ţări cu probleme privind deficitul sau datoria lor din sectorul public ar trebui să fie suspendate în continuare în 2022, având în vedere efectele pandemiei.
Executivul european a susţinut că nivelul activităţii economice din UE şi al zonei euro faţă de cel anterior crizei economice (sfârşitul anului 2019) ar trebui să fie criteriul cantitativ cheie pentru evaluarea generală a dezactivării sau aplicării în continuare a clauzei derogatorii.
Prelungirea măsurii la nivelul UE a fost luată în discuţie pentru că se preconizează că redresarea economică nu va fi completă înainte de 2022.
Valdis Dombrovskis a mai spus că miniştrii Ecofin au discutat despre "riscurile şi provocările viitoare în contextul redresării economice" în urma pandemiei.
"Ca şi în cazul altor crize anterioare, aceasta a lăsat moşteniri nedorite, cum ar fi datoria publică şi privată ridicată şi un impact negativ asupra pieţelor sociale şi ale muncii", a menţionat oficialul de la Bruxelles, adăugând că "băncile europene (...) vor juca un rol important în asigurarea unui succes şi redresare economică uniformă".
De menţionat faptul că România este în procedură de deficit excesiv pentru deficitul de 4,6% din 2019 şi s-a angajat să revină sub pragul de deficit de 3% din PIB în 2024. Unii analişti anticipează totuşi o revenire sub 3% la finele lui 2023.