Aplicarea legilor şi eradicarea corupţiei la nivel înalt sunt problemele cele mai grave pe care le are de rezolvat, astăzi, România, a declarat ieri, la lansarea "Ghidului anticorupţie", Valerian Stan de la Centrului de Resurse Juridice (CRJ), co-autor al lucrării, alături de Radu Nicolae. Necesitatea apariţiei acestui ghid a pornit de la constatarea că, în 2005, corupţia continuă să fie fenomenul cel mai grav care afectează România, situaţie cauzată de lipsa de interes a factorilor politici în combaterea acesteia. Totodată, există dificultăţi de înţelegere a legislaţiei în domeniu, "adeseori stufoasă, inconsecventă şi repetitivă", a spus Valerian Stan.
El a menţionat, în context, că ghidul este destinat jurnaliştilor, organizaţiilor neguvernamentale şi cetăţeanului obişnuit, cel care resimte cel mai acut efectele corupţiei.
La rîndul său, Radu Nicolae, coordonatorul Programului de Integritate Publică iniţiat de CRJ, a evidenţiat faptul că ghidul lansat ieri reprezintă produsul final al unui proiect practic de monitorizare a aplicării prevederilor legislative privind conflictele de interese şi incompatibilităţile la nivelul aleşilor locali şi funcţionarilor publici din zece judeţe (reprezentînd circa 25% din administraţia publică locală din România).
Ghidul oferă explicaţii amănunţite privind criteriile care reliefează comportamentul corupt al demnitarului sau funcţionarului public, despre modul în care trebuie întemeiată juridic o plîngere, cui trebuie adresată şi care sunt etapele de parcurs pînă la o eventuală acţiune în instanţă. De asemenea, el cuprinde un compendium al principalelor reglementări legislative ce pot fi folosite în acţiunile de monitorizare, iar capitolul "Unde sesizezi ?" prezintă o clasificare sintetică, pe categorii de "oficiali", a autorităţilor legal competente să primească şi să soluţioneze sesizări.
În intervenţia sa, Cătălina Rădulescu de la CRJ a arătat că experienţa juridică a Centrului a fost folosită pentru soluţionarea unor cazuri de corupţie, conflicte de interese şi incompatibilităţi semnalate pe perioada monitorizării, iar ghidul conţine un întreg capitol destinat situaţiilor practice întîlnite, cu comentarii, descrierea acţiunilor concrete întreprinse precum şi a rezultatelor obţinute.
Ghidul urmează să fie distribuit organizaţiilor şi instituţiilor publice locale şi centrale.