English
Peste 100.000 de companii au intrat în insolvenţă în ţara noastră, în ultimii ani, dar numai 1% s-au reorganizat cu succes, a declarat, ieri, avocatul Vasile Deleanu, senior partner în cadrul Rovigo. În alte state, 10% din companiile aflate în insolvenţă se reorganizează cu succes.
Domnul avocat Deleanu consideră că reţeta unei reorganizări reuşite este să transformi legea insolvenţei în oportunităţi de afaceri: "Problema este că noi avem o lege bună, care nu este exploatată la adevăratul potenţial. Constat că este o lipsă de comunicare între părţile implicate într-o insolvenţă. Insolvenţa nu este privită ca o realocare a resurselor, aşa cum ar trebui. Cheia reuşitei este ridicarea dreptului de administrare şi cedarea controlului companiei către administratorii judiciari, comunicarea şi respectul reciproc, asumarea răspunderii de către administratorii judiciari atunci când întocmesc planurile de reorganizare şi când denunţă contractele păguboase, buna credinţă şi abordarea curajoasă şi creativă a legii insolvenţei".
Oficialul Rovigo susţine că reorganizările eşuează atunci când creditorii şi administratorii judiciari menţin la conducerea societăţilor vechiul management păgubos, când planul de redresare nu este realist, când nu se aduc bani noi care să asigure capitalul de lucru, dar şi când nu-şi asumă decizii importante pentru societăţile în dificultate.
Vasile Deleanu a mai spus că toată lumea vorbeşte despre modificarea legii insolvenţei, dar acest lucru nu este o soluţie: "Problema constă în aplicarea ei şi valorificarea tuturor drepturilor procesuale rezultate din cea pe care o avem. Nu trebuie să schimbăm legea, ci actorii, mentalitatea şi modul de lucru. Trebuie să muncim şi să fim inventivi. Trebuie să transformăm cunoştinţele de drept în oportunităţi de afaceri şi să salvăm companiile. Administratorilor judiciari trebuie să li se încredinţeze puterea în companie, iar ei să ia bărbăteşte deciziile necesare în interesul creditorilor, în respect faţă de lege şi de companie".
Administratorii judiciari au la îndemână două instrumente de lucru foarte importante: denunţarea contractelor păguboase şi anulările transferurilor frauduloase. Cu aceste două instrumente, societăţile în insolvenţă pot fi "curăţate" şi eficientizate, în opinia domnului avocat Deleanu. Apoi, odată întocmit un plan realist de reorganizare, este foarte important ca societatea să beneficieze de bani noi pentru a ieşi cu succes din insolvenţă.
Oficialul Rovigo a declarat: "Decizia este la creditori, care trebuie să ştie că banii noi sunt vitali în redresarea companiei. În plus, orice finanţator al unei societăţi aflate în insolvenţă devine creditor garantat, care este primul la plată. Banii noi pot veni şi de la furnizori. Sunt furnizori care acceptă plata după ce compania respectivă îşi vinde produsele. Mai poţi da în plată active. Faci hair-cut al datoriilor. O soluţie este şi subrogaţia legală. Adică, oricine plăteşte în locul debitorului poate fi subrogat în dreptul creditorilor".
Domnul avocat Deleanu a mai precizat că se doreşte modificarea legii insolvenţei de către mulţi actori economici, printre care şi băncile, pentru că aceştia nu au apelat încă la soluţiile pe care legea insolvenţei le permite: "Băncile, înainte de a încerca modificarea legii, este mai bine să se apuce într-un mod intensiv să exploateze prevederile şi să le valorifice legal. Chiar aşa fiind, insolvenţa în sine nu înseamnă moarte, ci înseamnă realocarea resurselor şi acesta este mesajul nostru: lăsaţi legea în pace şi mai bine vă apăraţi împotriva abuzurilor de drept. Sigur că insolvenţa este neplăcută, dar capitalismul fără insolvenţă este precum creştinismul fără iad. Înţeleg supărarea băncilor, care nu-şi pot valorifica activele pe care sunt stăpâne în urma falimentelor. Nici administratorii judiciari, nici executorii judecătoreşti nu vând aceste active pentru că economia nu merge".
Pe parcursul anului 2012, 23.665 de companii au intrat în insolvenţă. La sfârşitul lunii iunie 2013, 12.739 de companii se aflau în diverse stadii ale procedurii insolvenţei.
• Proiectul Codului insolvenţei va fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare
Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să încheie dezbaterea proiectului de Cod al insolvenţei, astfel încât documentul să fie adoptat săptămâna viitoare şi transmis Parlamentului, reluând ideea că multe dintre firme se folosesc de procedura actuală a insolvenţei pentru a frauda statul.
Victor Ponta a declarat, ieri, citat de Mediafax: "Avem nevoie de Codul insolvenţei. Sunt mult prea mulţi cei care intră în insolvenţă ca să fraudeze statul, care nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile şi este normal ca ceilalţi, care plătesc taxe, să spună «Domn'e, noi de ce le mai plătim dacă văd că ăsta de alături, care ne mai şi dă lecţii despre cum trebuie organizată România, nu plăteşte nicio taxă?»". El a adăugat că evaziunea fiscală este ascunsă "sub haina insolvenţei", iar foarte multe societăţi private se trezesc că un debitor intră în insolvenţă atunci când trebuie să-şi plătească facturile.
Proiectul Codului insolvenţei a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie. Documentul prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.
Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori - prin "manipularea" grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor - se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30 la sută din total masă credală.
Iniţiatorii proiectului mai propun introducerea posibilităţii judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură. Astfel, dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri, fiind prevăzută expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.
•
• Deputatul Groşaru: "Legea falimentului persoanelor fizice ar putea fi adoptată într-un an"
Legea falimentului persoanelor fizice ar putea să treacă prin Parlament şi să fie adoptată în aproximativ un an, a declarat, ieri, deputatul Mircea Groşaru, membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor.
Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: "Legea falimentului persoanelor fizice ar putea să treacă prin Parlament şi să fie adoptată în cel puţin un an de acum înainte, realist vorbind. Principalele obstacole sunt legate de poziţia Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, care au dat un nu pentru acest proiect de lege. Asociaţia Română a Băncilor le-a trimis o scrisoare prin care le-a atras atenţia că nu este momentul potrivit pentru a fi adoptată Legea falimentului persoanelor fizice şi aceste instituţii au venit cu o poziţie oficială în care au spus că nu este cazul să ne gândim la adoptarea acestei legi".
Deputatul a mai declarat că este încrezător şi că speră să-i convingă pe cei de la FMI şi BM că este momentul adoptării unei astfel de legi: "O să trimitem o scrisoare oficială Băncii Naţionale de la Camera Deputaţilor, în care vom solicita să ni se transmită nişte date oficiale ale Băncii Naţionale, pentru că vrem să ştim câte sunt persoanele din România care au datorii mai mari de 10.000 de euro la bănci şi pe care nu le-au achitat. În funcţie de răspunsul lor, o să ştim acum câţi potenţiali clienţi la falimentul persoanelor fizice avem ca să putem să facem o previziune şi pentru instanţă, pentru că se aglomerează instanţele de judecată".
Potrivit lui Mircea Groşaru, Codul insolvenţei ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, însă trebuie dezbătut împreună cu Legea falimentului persoanelor fizice şi nu separat, pentru că este un capitol foarte important. (A.G. )
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
