Politicile economice trebuie ajustate în 2009 astfel încât să încurajeze în principal procesul de restructurare a economiei româneşti şi să permită revenirea la o creştere sănătoasă a produsului intern brut (PIB), a spus pentru NewsIn consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu.
"Principalul proces de ajustare priveşte structura economiei. O dinamică a valorii adăugate în domeniul construcţiilor de 32,5% în primul trimestru din 2008, 33,9% în al doilea trimestru, 29% în trimestrul III şi 19% în ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu o dinamică în industria prelucrătoare, unde se asigură exporturile României, de doar 5,4% în primul trimestru, 6,2% în trimestrul al doilea, 3,1% în trimestrul al treilea şi - 7,7% în ultimul trimestru din 2008, arată o structură neadecvată a economiei", a explicat Vasilescu, detaliind astfel o declaraţie de miercuri a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a vorbit despre necesitatea unei "recalibrări" a politicilor economice în România, după o amplă ajustare a economiei.
Guvernatorul a spus, miercuri, că "este un fapt evident că ajustarea economică a fost destul de mare şi tinde să devină excesivă", în prezent fiind nevoie de "o recalibrare a instrumentelor, a componentelor politicilor economice".
Vasilescu a subliniat că banca centrală, atunci când face referire la mixul de politici economice, "nu uită să sublinieze că nu sunt două sau trei, ci patru: politica monetară, politica fiscală, salarială şi de restructurare".
"Este limpede că, în 2009, principala reajustare trebuie să privească procesul de restructurare a economiei. Nu există nicio contradicţie între opinia guvernatorului şi opiniile altor autorităţi ale statului exprimate recent, ci o complementaritate, în sensul că guvernatorul nu s-a referit la ritmul de creştere a economiei, deoarece relevante sunt acele detalii care să asigure creşterea economică sănătoasă. Criza este chiar un moment care trebuie să determine aplecarea cu insistenţă către aceste detalii", a precizat consilierul guvernatorului băncii centrale.
Vasilescu precizează că, "referindu-se la anul 2009, guvernatorul a folosit cuvântul "recalibrare" în sensul că, pentru economia românească, obiectivele importante sunt legate de un proces de reajustări, în primul rând pentru că 2008 a fost un an cu creşteri foarte mari la nivelul produsului intern brut (PIB) - 8,2% în primul trimestru, 9,3% în trimestrul al doilea, 9,2% în trimestrul al treilea şi 2,9% în trimestrul al patrulea".
"Creşterile din primele trei trimestre ale lui 2008 au exprimat clar un proces de supraîncălzire a economiei, care justifică o corecţie a deficitului de cont curent. Pe de altă parte, ajustarea deficitului extern este, până la această oră, excesivă, ceea ce înseamnă că procesul trebuie să opereze în sensul optimizării deficitului de cont curent", a spus consilierul guvernatorului BNR.
Potrivit estimărilor înaintate de oficiali ai BNR, deficitul de cont curent se poate corecta "la 6% din PIB sau sub acest nivel în 2009", de la 12,3% din PIB în 2008. Prognoza oficială, agreată cu FMI este de 7,5% din PIB.
Totodată, în 2008, economia României a crescut cu 7,1%, în timp ce pentru acest an prognoza este de comprimare cu 4%, fără ca oficialii să excludă o scădere mai amplă a PIB-ului, după declinul cu 6,2% în primele trei luni din 2009.
Vorbind despre ajustările la nivelul economiei româneşti, Vasilescu a mai amintit şi de nevoia de restrângere a deficitului bugetar, sub nivelul de 3% din PIB impus de UE şi despre procesul dezinflaţionist aflat în desfăşurare.
"Deficitul intern, care anul trecut a depăşit 5% din PIB şi care continuă să se plaseze la un nivel ridicat, impune de asemenea un proces de reajustare către limita de 3% din PIB, chiar dacă numeroase autorităţi din ţările dezvoltate susţin în prezent nevoia unui deficit mai mare. Un alt factor, inflaţia, care urcase nefiresc de mult, în ciuda unui proces de încetinire de la un an la altul, trebuie supusă procesului de ajustare, care are loc în prezent", a completat consilierul guvernatorului BNR.
Banca centrală şi-a propus pentru acest an reintrarea inflaţiei în intervalul ţintit, de 3,5% plus sau minus un punct procentual, după doi ani la rând în care rata inflaţiei s-a plasat peste banda ţintită de BNR.