Veniturile din petrol ale Rusiei, la nivelul maxim al ultimelor opt luni

Veniturile realizate de Rusia din exporturile de petrol au crescut luna trecută până la cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2022, în condiţiile în care ţiţeiul a fost livrat la un preţ ce a depăşit plafonul stabilit de Grupul celor Şapte (G7), potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), informează Bloomberg.

În iulie, ţiţeiul rusesc a depăşit 60 de dolari pe baril, încălcând astfel plafonul de preţ al G7 (de 60 de dolari/baril) stabilit pentru menţinerea aprovizionării pe pieţele globale, respectiv pentru limitarea fluxului de petrodolari către Moscova. Preţul mediu ponderat pentru exporturile ruseşti de ţiţei maritim a crescut cu 8,84 dolari pe baril, la 64,41 dolari pe baril, arată datele AIE.

Rusia a beneficiat de preţuri globale mai mari şi de discounturi mici pentru ţiţeiul şi produsele sale petroliere, a menţionat AIE, precizând că ţara a câştigat 15,3 miliarde de dolari din exporturile de ţiţei şi combustibili în iulie, în creştere cu aproape 20% faţă de luna precedentă.

Totuşi, veniturile din petrol ale Rusiei au scăzut cu mai mult de o cincime faţă de 2022, potrivit AIE. Ţiţeiul este o sursă esenţială de venituri pentru bugetul statului rus, care a fost afectat de costul războiului său în Ucraina şi de sancţiunile occidentale.

Livrările zilnice de ţiţei rusesc în exterior au scăzut cu 200.000 de barili, la 4,6 milioane de barili, conform AIE. Datele disponibile arată că exporturile spre China şi India s-au diminuat, dar aceste ţări au generat aproximativ 80% din transporturile ruseşti de profil, menţionează sursa citată.

Scăderea livrărilor de ţiţei a fost compensată de fluxurile mai mari de produse petroliere, care i-au permis Rusiei să îşi menţină exporturile totale de petrol la 7,3 milioane de barili pe zi în iulie, la fel ca în iunie, potrivit AIE.

Agenţia estimează că producţia de ţiţei a Rusiei a fost de 9,4 milioane de barili pe zi în iulie, în scădere cu 50.000 de barili faţă de iunie.

Amintim că, în luna iulie, Ministerul rus de Finanţe anunţa că intenţionează să reducă diferenţa de preţ (discountul) pe care o utilizează la calculul taxelor pentru exporturile de petrol rusesc până la 20 de dolari per baril, de la 25 de dolari per baril. În primele şase luni ale anului, veniturile din petrol şi gaze, cruciale pentru bugetul Rusiei, au scăzut cu 47% în ritm anual, scădere atribuită de Ministerul de Finanţe de la Moscova preţului mai mic de vânzare al ţiţeiului Ural, precum şi diminuării exporturilor de gaze naturale.

• AIE: Cererea mondială de petrol va atinge un record absolut în 2023

Cererea mondială de petrol va atinge un nivel record în 2023, pe fondul unui consum solid în China şi alte părţi, ceea ce ameninţă să împingă şi mai sus preţurile, a anunţat vineri Agenţia Internaţională a Energiei, conform Bloomberg.

În raportul său pe luna august cu privire la piaţa petrolieră mondială, agenţia cu sediul la Paris susţine că cererea mondială de petrol a atins o cifră record de 103 milioane de barili pe zi în luna iunie şi un nou vârf ar putea fi atins în luna august.

"Cererea de petrol atinge valori record, stimulată de călătoriile estivale cu avionul, utilizarea crescută a petrolului în producţia de electricitate şi intensificarea activităţilor în sectorul petrochimiei din China", precizează AIE, conform Agerpres.

Cele mai noi estimări ale AIE arată că cererea mondială de petrol ar urma să crească cu 2,2 milioane barili pe zi, comparativ cu 2022, urmând să ajungă la un record de 102,2 milioane barili pe zi în 2023. În schimb, anul următor, creşterea ar urma să încetinească până la un milion de barili pe zi, cu 150.000 de barili pe zi mai puţin decât avansul de 1,15 milioane de barili pe zi pe care îl estima anterior agenţia.

Săptămâna trecută, cotaţia ţiţeiului a atins cea mai ridicată valoare din ultimele şase luni, depăşind pragul de 88 de dolari pe baril la Bursa de la Londra, pe fondul relansării consumului de carburant după pandemie, dar şi al diminuării producţiei de petrol decisă de alianţa OPEC+.

Scăderea semnificativă a cererii mondiale de petrol în timpul crizei Covid-19, în urmă cu trei ani, a dat naştere la speculaţii că am putea să ne apropiem de vârful consumului de ţiţei, pe măsură ce munca la distanţă devenea din ce în ce mai populară, iar guvernele vor să facă tranziţia de la combustibili fosili pentru a evita o catastrofă climatică. Însă, cele mai recente date AIE arată că, în pofida înmulţirii dovezilor că planeta se încălzeşte, consumul de petrol este mai puternic ca niciodată.