VICEPREŞEDINTELE CE NE ADEMENEŞTE CU UNIUNEA ENERGETICĂ: "România poate deveni hub energetic regional"

România poate deveni hub energetic regional, iar proiectul Uniunii Energetice reprezintă un sprijin puternic în acest sens, a declarat, ieri, într-un forum energetic, Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene (CE) responsabil pentru Uniunea Energetică. Oficialul a amintit, în acest context, că ţara noastră este deja exportator de electricitate în regiune şi poate deveni şi exportator de gaze, din perspectiva recentelor descoperiri din Marea Neagră, dacă va construi şi reţelele de transport.

Domnia sa a avut numai cuvinte de laudă la adresa ţării noastre, menţionând că ne-a vizitat în cadrul turneului de promovare a Uniuni Energetice: "Fac vizite în toate statele membre pentru a promova proiectul, care nu poate fi implementat fără solidaritate, sprijinul populaţiei şi o interconectare foarte bună. Sunt impresionat de rezultatele României privind îndeplinirea ţintelor asumate de toate statele UE până în 2020 atât pe producţia de energie verde, cât şi pe reducerea emisiilor şi chiar eficienţa energetică. UE poate sprijini România pentru a-şi dezvolta interconexiunile, astfel încât să livreze, la nevoie, statele vecine cu energie şi gaze.

Uniunea Energetică presupune realizarea unei pieţe unice de energie şi de gaze. Acest lucru presupune ca statele membre UE să fie foarte bine interconectate, iar electricitatea şi gazul să poată circula liber între ţări. De asemenea, vom avea un preţ unic pentru energie şi gaze, care va rezulta din media preţurilor practicate în toate statele membre.

Pentru România, piaţa unică este un dezavantaj când vine vorba de preţuri. Ţara noastră are printre cele mai mici preţuri la energie şi gaze din Europa, dar care raportate la puterea de cumpărare sunt destul de ridicate. Implementarea pieţei unice ne va aduce, cu siguranţă, scumpiri, fără vreo garanţie că va creşte şi nivelul de trai.

Uniunea Energetică şi-a propus să pună consumatorul în centrul strategiilor viitoare şi instituie principiul că energia trebuie să fie accesibilă tuturor, iar consumatorii vulnerabili să fie protejaţi corespunzător. Însă este greu de crezut că UE poate armoniza interesele tuturor statelor membre, astfel încât ce este accesibil pentru germani şi francezi să nu reprezinte un lux pentru români, care deocamdantă nu simt în buzunare creşterea economică ce ne-a transformat în "tigrul Europei".

Criza imigranţilor ne-a arătat că, în situaţii limită, UE nu înseamnă 28 de state membre, ci numai Germania şi Franţa, care ignoră sau interpretează legile după propriile interese.

Cât despre gazul din Marea Neagră, care ne-ar putea transforma în hub regional, imaginea creată de autorităţi este că statul dictează folosirea lor, pe principiul că este o resursă concesionată. Acordurile petroliere permit, însă, companiilor să vândă gazele unde vor şi la ce preţ vor. Iar în Marea Neagră sapă după gaze ruşii şi americanii. Romgaz deţine doar participaţii minoritare, iar Petrom are ca acţionar grupul austriac OMV, care tocmai ce a bătut palma cu ruşii să construiască Nord Stream II şi pun la cale şi un schimb de active.

Diplomat abil, Maros Sefcovic a amintit că UE ne dă o mulţime de bani pentru interconexiuni şi eficienţă energetică - în jur de 5 miliarde de euro şi că piaţa unică nu înseamnă numai un preţ stabil şi accesibil al energiei, ci şi siguranţa în aprovizionare.

Uniunea Energetică ne-ar putea, într-adevăr, aduce multe beneficii dacă autorităţile ar lupta mai mult pentru dezvoltare economică, creşterea nivelului de trai şi ar avea o viziune strategică de poziţionare regională. Abia atunci am dicta noi preţul în regiune, şi nu alţii.