Victor Negrescu a solicitat CE să îşi prezinte poziţia privind cererea Ucrainei de a include braţele Chilia şi Bîstroe în reţeaua transeuropeană de transport

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene, în contextul formulării de către Ucraina a cererii de a include braţele Chilia şi Bîstroe în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi prezentării unui plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, să îşi prezinte poziţia cu privire la planul Ucrainei, informează news.ro.

"La începutul lunii februarie, autorităţile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experţilor, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt şi contrare dreptului internaţional, conform concluziilor a numeroase organisme internaţionale", a susţinut Victor Negrescu, într-un comunicat de presă transmis duminică.

El a subliniat faptul că ţara noastră şi-a arătat în mod constant sprijinul pentru Ucraina, oferind inclusiv, ca măsură excepţională, acordul privind folosirea canalului Bîstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră, în vederea reducerii consecinţelor agresiunii Federaţiei Ruse asupra acestui stat, şi a reiterat nevoia ca angajamentele asumate să fie în continuare menţinute.

"Astfel, reprezentantul României în Parlamentul European a întrebat Comisia Europeană dacă aceasta sprijină demersurile Ucrainei în ceea ce priveşte efectuarea lucrărilor de dragaj pe canalul Bîstroe, cum apreciază impactul grav asupra mediului pe care îl au respectivele lucrări propuse de Ucraina şi dacă, înainte de a depune cererea de includere a braţelor Chilia şi Bîstroe în reţeaua TEN-T, autorităţile ucrainene au consultat România. Încă de la nivelul anului 2004, autorităţile ucrainene au intenţionat să realizeze lucrări de dragare pe braţele Chilia şi Bîstroe, menite să creeze o cale navigabilă alternativă către porturile Dunării de Jos, lucrări care au fost declarate de numeroase organisme internaţionale ca fiind contrare prevederilor de drept internaţional privind protecţia mediului", se mai arată în comunicat.

Ministerul Afacerilor Externe afirma, referitor la informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Poliţiei de Frontieră, iar în funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie. De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport - propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 - întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

Precizările MAE au venit la o zi după ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că sunt semnale că Ucraina desfăşoară lucrări de dragare pe Bâstroe.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, afirma că nici legislaţia din România, nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea de lucrări care să pună în pericol biodiversitatea şi eco-sistemele din Delta Dunării, arătându-se convins că ministerele de resort vor monitoriza lucrările care vizează canalele navigabile. "Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării", adăuga Tanczos.

Sâmbătă, Ambasada Ucrainei în România a precizat că lucrările de dragare pe Dunăre făcute de partea ucraineană "vizează exclusiv întreţinerea căii navigabile, adică asigurarea siguranţei navigaţiei prin menţinerea caracteristicilor tehnice actuale, precum şi eliminarea consecinţelor de colmatare naturală". Reprezentanţii Ambasadei au explicat că astfel de lucrări se fac de mai mulţi ani şi că partea ucraineană a informat, în august anul trecut, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos privind lucrările planificate. "În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaţionale curente, partea română va fi informată în prealabil şi va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare, acordurile şi convenţiile internaţionale", au adăugat aceştia, îndemnând totodată la "avansarea responsabilă de informaţii publice pentru a nu prejudicia relaţiilor bilaterale şi pentru a nu alimenta propaganda rusă".

Tot sâmbătă, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând "clarificarea cât mai curând" a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe.

"În marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, am discutat cu colegul meu Dmytro Kuleba şi am solicitat clarificarea cât mai curând a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bîstroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană", a scris Aurescu, sâmbătă seară, pe Twitter.