English
România nu trebuie să rămână în afara evoluţiilor din UE care conduc la crearea Mecanismului de Supraveghere Bancară pentru zona euro, dar într-un sistem onest, nu "ipocrit", şi în care să fie tratată ca partener egal, alături de celelalte ţări europene, a declarat premierul Victor Ponta.
El a răspuns astfel întrebat de jurnalişti dacă România trebuie să adere la Mecanismul de Supraveghere Bancară pentru zona euro.
Premierul a spus: "Este clar că România nu trebuie să rămână pe dinafara evoluţiilor şi schimbărilor. Deşi sunt social-democrat, şi eu cred că trebuie mai multă Europă, dar la modul onest, nu la modul ipocrit. Important este ca noi să fim alături de celelalte ţări europene, dar şi să fim trataţi ca egali, pentru că prima propunere, în care cei din zona din afara euro participam, dar nu aveam niciun drept, nu era foarte bună şi a fost respinsă şi de Polonia, şi de România. Acum înţeleg că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună". El a precizat că va avea o nouă discuţie pe această temă cu guvernatorul Băncii Nţionale a României.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, după Consiliul European, că partea română şi-a propus să aibă acces la Uniunea bancară şi acest lucru a fost reuşit, potrivit concluziilor liderilor europeni, el menţionând şi că a fost stabilit că Zona euro va avea un buget propriu.
România şi celelalte state membre UE non-euro pot adera la Mecanismul de Supraveghere Bancară pentru zona euro, compromisul privind condiţiile şi calendarul de implementare a acestuia fiind realizat joi noapte de Consiliul European.
Cei 27 de şefi de state şi de guverne au decis că mecanismul va fi introdus din 2013.
Premierul Victor Ponta declara, în septembrie, că România va decide în privinţa aderării la uniunea bancară după ce vor fi clarificate unele probleme expuse de alte ţări, precum Polonia, şi pornind de la ideea că oficialii români trebuie să fie "la masă", proiectul actual nepermiţând României să îşi exprime opinia în uniune.
Potrivit premierului, citat de Mediafax, uniunea bancară este o idee bună, dar România, ca să fie parte la ceva, trebuie să fie şi "primită la masă", iar în propunerea actuală, nefiind membră a zonei euro, România nu poate nici să participe, nici să îşi spună părerea în cadrul uniunii bancare.
El a precizat că Guvernul, în consultare cu Parlamentul şi cu Banca Naţională a României, va definitiva poziţia naţională cu privire la subiect pe măsură ce sunt lămurite unele aspecte ridicate de alte ţări, în special de Polonia.
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, declara marţi, 16 octombrie, că exista riscul să se creeze o categorie secundară de state UE, în care să fie incluse cele din afara zonei euro. Orban afirma că România era interesată de clarificarea modului în care statele UE din afara Zonei euro vor putea participa la noile structuri aparţinând Uniunii bancare, precum şi de menţinerea unităţii şi integrităţii Pieţei Unice.
• Popa a expus în Senat opinia BNR privind supravegherea bancară europeană
Banca Naţională a României (BNR) face demersuri la nivel european pentru a se asigura că nu vor fi afectaţi indicatorii prudenţiali din sistemul bancar din România, ca urmare a preluării de către Banca Centrală Europeană (BCE) a unor prerogative de supraveghere asupra băncilor din zona euro, care au şi subsidiare pe piaţa românească, a declarat, ieri, viceguvernatorul BNR Cristian Popa, potrivit Agerpres.
Domnia sa a expus punctul de vedere al BNR la Comisia senatorială pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţa de capital, care a avizat favorabil două proiecte de reglementare europeană privind atribuirea unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit.
Oficialul BNR a expus patru întrebări la care aşteaptă răspuns în dialogul cu oficialii europeni în domeniu şi cu instituţiile similare din statele membre ale zonei euro şi non-euro, despre proiectul referitor la Uniunea Bancară la nivelul zonei euro.
Cristian Popa a precizat: "Avem nevoie să ştim la nivel funcţional care este raportul exact de paritate între deciziile care pot fi luate de BCE pentru băncile din subordinea acesteia, deci bănci din zona euro, şi care va fi competenţa supraveghetorului naţional. Noi avem circa 85% din sistemul bancar în proprietate străină, capitalul provenind aproape exclusiv din zona euro. Deci, vom avea clar o interacţiune cu supravegherea exercitată de BCE. Avem deja această interacţiune cu supraveghetorii naţionali şi cel puţin în prima parte nu se va schimba procesul".
Domnia sa a menţionat că BNR are nevoie, fără a limita libertatea de mişcare a capitalurilor, să fie sigură că se previne o erodare a nivelurilor bune ale indicatorilor prudenţiali pe care le-a obţinut prin eforturi naţionale şi prin eforturi private.
"Avem un nivel mai bun decât în ţările de origine pentru adecvarea fondurilor de nivel I - ne referim în special la capitalul social plătit şi vărsat", a precizat viceguvernatorul BNR.
Cristian Popa a subliniat că prin propunerile discutate la nivel european privind Uniunea Bancară, BCE nu-şi va face o sucursală în România.
Domnia sa a declarat: "BCE, dacă va face ceea ce scrie în proiectele de directivă, va supraveghea inclusiv entităţile din ţări membre ale Uniunii care au capital din partea zonei euro. Va fi o cooperare şi rămâne să vedem în continuare care este natura exactă a acestei cooperări".
De asemenea, BNR vrea să i se clarifice modul în care s-ar face supravegherea şi controlul filialelor şi sucursalelor din România ale băncilor-mamă din zona euro.
Cristian Popa a afirmat: "Cum prevenim o eventuală transformare de structura sistemului bancar în care filialele ar putea să devină sucursale şi în cazul ăsta am avea un control de supraveghere, pentru că la sucursale, ele fiind parte a bilanţului băncii-mamă, supravegherea se face numai de către supraveghetorul din ţara de origine, nu din ţara-gazdă, şi mai departe asta înseamnă un nivel de supraveghere ceva mai redus?".
A patra întrebare pe care o pune BNR se referă la procesul de dezintermediere financiară.
Oficialul BNR a explicat: "Avem o întrebare, dacă nu va exista un proces mai rapid de dezintermediere financiară. Nu credem că este cazul, până acum a fost un proces moderat - în România, cele nouă bănci-mamă, care aveau în 2009 70% din activele sistemului bancar, au redus aceste active - deci expunerea pe România la nivelul grupului - cu până în 6 procente faţă de nivelul de la sfârşitul lui martie 2009. Mi se pare un nivel moderat".
În context, domnia sa a arătat că procesul european bancar aflat în discuţie prevede că "de la 1 iulie 2013 se intenţionează ca BCE să preia supravegherea băncilor mari, cu impact sistemic, urmând ca de la 1 ianuarie 2014 sistemul să intre în funcţiune la turaţie maximă", în condiţiile în care în prezent zona euro numără circa 6.000 de entităţi bancare.
Cristian Popa a avertizat că BCE nu are în acest moment resursele umane necesare supravegherii extinse, precizând: "Este de văzut cum se va face acest lucru, pentru că BCE nu are în acest moment nici resursele umane necesare, nici experienţa necesară pentru a prelua foarte rapid acest proces. Va fi nevoie de o delegare de competenţe către supraveghetorii naţionali din zona euro".
Totodată, Cristian Popa a subliniat beneficiile pe care BNR le identifică în procesul bancar la nivel european, explicând: "Procesul sprijină o mai bună integrare în privinţa Uniunii economice şi monetare, susţine piaţa unică şi reduce oportunităţile de arbitraj - diferenţele care se pot face între state membre ale zonei euro şi cele care nu sunt membre la nivelul la care este aplicat. Pentru noi, sperăm ca aplicabilitatea mecanismului de supraveghere să fie lărgită într-un timp rezonabil de scurt - să nu existe aceste diferenţe între cei care se află înăuntrul zonei în care se aplică mecanismul unic şi cei din afară".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
