Şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a declarat, la finele săptămînii trecute, că ţara noastră nu are o capitală care merită să se integreze în Uniunea Europeană. De vină sînt, în opinia domniei sale, arhitectura haotică a clădirilor, traficul infernal şi lipsa de viziune a autorităţilor asupra perspectivelor de dezvoltare a oraşului. Oficialul european a mai spus că Bucureştiul mai are mult de lucru pînă să asigure populaţiei genul de viaţă de care are nevoie. Jonathan Scheele a subliniat că Bucureştiului îi lipseşte încă şi capacitatea de a atrage investiţii în sectorul public şi o coerenţă în politica de dezvoltare.
În replică, Adriean Videanu, primarul Capitalei, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că a fost stupefiat de aprecierile lui Jonathan Scheele. Domnia sa a spus: "Cred că declaraţiile domnului Scheele au fost de moment. Bucureştiul este şi va fi o capitală a Europei, cu multele probleme pe care le are. Nu accept însă evaluarea potrivit căreia Bucureştiul nu merită să fie o capitală europeană. L-am sunat pe domnul Scheele şi ne vom întîlni în această săptămînă să discutăm toate aceste probleme".
Edilul şef a adăugat că ar fi fost bucuros dacă Jonathan Scheele ar fi avut aceeaşi atitudine critică la adresa Capitalei şi în perioada 2000-2004, cînd consilierii municipali erau în majoritate din partea PSD şi au blocat proiecte finanţate cu fonduri europene, precum pasajul Basarab sau refacerea Centrului Istoric.
Adriean Videanu susţine că Bucureştiul are cea mai mare capacitate de generare a proiec-telor şi de absorbţie a fondurilor europene. "Mizez însă pe ajutorul domnului Scheele ca să fie ridicate restricţiile pentru regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, care este considerată cea mai bogată din ţară şi are acces la puţine fonduri europene", a spus domnia sa. Fără o strategie unitară de dezvoltare a comunelor limitrofe şi a sectoarelor Capitalei se va limita aria de dezvoltare a oraşului.
Primarul general a recunos-cut că municipalitatea are, în momentul de faţă, anumite întîrzieri în cadrul unor proiecte pentru care au fost contractate credite de la instituţiile financiare europene. Este vorba de contorizarea scărilor de bloc, modernizarea a peste 100 de unităţi de învăţămînt şi refacerea infrastructurii centrului istoric.