VIDEO Alexandru Păunescu, BNR: "Efectele anilor de euforie 2006-2008 sunt resimţite şi astăzi în sectorul bancar"

Efectele anilor de euforie 2006-2008 sunt resimţite şi astăzi, este de părere Alexandru Păunescu, directorul juridic al Băncii Naţionale a României şi preşedintele Colegiului de Coordonare al CSALB. Specialistul menţionează: "Creditele care au fost acordate când economia duduia şi care au creat probleme ulterior au avut două cauze principale: lipsa de experienţă a populaţiei cu produsele şi serviciile bancare (diferită de educaţia financiară) şi dorinţa băncilor de a se dezvolta şi a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare, proporţională cu apetitul de creditare de atunci. Acea perioadă a fost marcată de creditul cu buletinul, în care nu verifica nimeni dacă debitorul are măcar venituri cu care să ramburseze împrumutul. Totul a fost accentuat de lipsa de previziune a tuturor faţă de evoluţia CHF sau de felul în care cardurile de credit ajungeau în cutia poştală după ce oamenii luau împrumuturile doar pe baza unui act de identitate. Este adevărat că băncile ar fi avut posibilitatea, cu informaţiile pe care le aveau la dispoziţie, să fie un pic mai diligente.

A urmat apoi criza financiară din 2009-2010, care a fost exploatată populist, iar vina exclusivă a problemelor cu care se confrunta populaţia a fost atribuită băncilor. De fapt, nu despre vină vorbim, ci despre o împărţire a responsabilităţii între consumatori şi bănci.

Între 2015-2016 aveam, pe de o parte, zeci de mii de procese în instanţă între consumatori şi bănci, iar pe de altă parte Banca Naţională a României se implica în înfiinţarea CSALB şi în promovarea unei viziuni diferite pentru statu-quo-ul de atunci: negocierea şi compromisul într-o perioadă de conflict maxim, lucruri care păreau cel puţin exotice. În primii trei ani de la înfiinţare, CSALB a trebuit să câştige atât încrederea consumatorilor care se considerau nedreptăţiţi de bănci, cât şi a băncilor care erau sceptice că o nouă formă de mediere chiar va funcţiona.

În timp ce în cadrul CSALB negocierile se purtau caz cu caz, instanţele erau asaltate de procese colective. Noi am spus acest lucru mereu: fiecare caz este unic şi trebuie tratat ca atare, nu pot funcţiona măsurile administrative pentru toţi, în acelaşi fel. Avem împrumuturi în condiţii de rambursare diferite, vieţile noastre sunt diferite şi câştigăm diferit. De aceea, fiecare problemă trebuie discutată şi negociată individual. CSALB propunea acest tip de dialog într-un moment încărcat de tensiune.

De aceea, la început consumatorii abordau concilierea cu o atitudine războinică şi căutau pedepsirea băncilor pentru ce li se întâmplă. În momentul acesta vin să negocieze cu băncile ca să-şi continue relaţia contractuală în condiţii mai bune, adaptate situaţiei lor. Principalul câştig este că o parte dintre instituţiile financiar-bancare au înţeles cum să reacţioneze atunci când clienţii lor au o nevoie. Băncile şi-au personalizat relaţia cu consumatorii, iar abordarea de tip personal banking prinde tot mai mult".

După opt ani în care au avut loc peste 4.200 de negocieri între consumatori şi bănci, încheiate cu împăcarea părţilor în 90% dintre cazuri, rolul CSALB este determinant în rezolvarea conflictului dintre cele două părţi, a mai adăugat Alexandru Păunescu, subliniind că peste 500 de procese în instanţă s-au rezolvat amiabil în cadrul Centrului.

• Păunescu: "BNR e pregătită să preia atribuţiile privind protecţia consumatorilor de produse financiar-bancare dacă Parlamentul va decide acest lucru şi va legifera"

Preşedintele Colegiului de Coordonare al CSALB a făcut referire, în interviu, şi la proiectul de lege care vizează transferul atribuţiilor de protecţie a consumatorilor de la ANPC la BNR. În opinia sa, aceasta este o chestiune care ţine, în primul rand, de o abordare la nivel European: "Din 17 bănci centrale din UE care au în statut supravegherea prudenţială, zece au şi protecţia consumatorilor. După 2008-2009 a fost foarte clar că problemele legate de protecţia consumatorului pot să afecteze stabilitatea financiară. Şi atunci, această chestiune intră pe teritoriul băncilor centrale. Iar Banca Centrală Europeană a spus de fiecare dată când a emis un aviz că este un avantaj, din perspectiva protecţiei consumatorului şi asigurării stabilităţii financiare, ca o bancă centrală să aibă şi atribuţii de supraveghere prudenţială. Este important de menţionat că niciodată BNR nu a avut atribuţii de protecţie a consumatorului. Circulau în spaţiul public opinii că am avut aceste atribuţii şi le-am transferat către ANPC după 2008. Actualul statut al Băncii Centrale este din 2004 şi nu prevede acest lucru. Au fost mereu consumatori care s-au adresat BNR să le rezolve diferite probleme, iar de la Banca Centrală au fost aşteptări să se implice în protecţia consumatorilor, fiind chiar blamată că nu o face. Motivul a fost că nu avem capacitatea legală să ne implicăm. Banca Naţională a României e pregătită să preia atribuţiile privind protecţia consumatorilor de produse financiar-bancare dacă Parlamentul va decide acest lucru şi va legifera".

• Alina Radu: "Multor consumatori le lipseşte interacţiunea cu banca"

Cunoştinţele financiare pe care le au consumatorii şi informaţiile la care au acces sunt încă foarte diferite, susţine Alina Radu, apreciind că modul în care clienţii îşi organizează situaţia financiară personală este extrem de divers, în continuare: "Un motiv în plus pentru ca abordarea pe care o avem să fie una personalizată. Cu toate acestea, multora încă le lipseşte înţelegerea practică a dialogului cu banca. Au citit despre bănci, despre cazuri rezolvate în cadrul CSALB, au discutat cu alţi consumatori, dar le lipseşte interacţiunea cu banca.

Am observat o reducere a numărului solicitărilor pentru creditele în CHF. De-a lungul timpului, consumatorii au văzut că inclusiv în instanţă judecătorii au pronunţat soluţii diverse, iar problema nu putea fi tranşată în alb sau negru.

La fel este situaţia multor oameni care, dacă ar da băncile în judecată, nu ar avea câştig de cauză, deoarece contractele lor respectă legislaţia. De fapt, aceşti consumatori au nevoie de un sprijin din partea băncilor în ajustarea contractului de credit, nu de un proces costisitor, care să dureze câţiva ani. Iar acest sprijin l-au obţinut de-a lungul anilor prin negociere, în cadrul CSALB. Din fericire, în multe cazuri băncile au fost deschise în a găsi soluţii şi au dorit rezolvarea problemelor apărute în derularea acestor credite".

Odată cu disponibilitatea unor bănci de a negocia, a crescut şi exigenţa consumatorilor faţă de băncile care au rămas mai inflexibile, conchide specialistul, precizând că, în ultima vreme, a avut discuţii cu consumatori care spuneau că dacă nu sunt ascultaţi de creditor, îşi refinanţează împrumutul şi merg la altă bancă.