VIDEOCONFERINŢA BURSA "EXPORTURILE, ÎN PRIMUL RÂND!" / CLARA ROTESCU, PREŞEDINTELE FRDVA: "Nu trebuie să plătim un ministru ca să facă muncă de contabil"

Deducerea participărilor la târguri din cheltuielile firmei nu intră în competenţa ministrului Economiei, iar pentru a anunţa acest lucru nu trebuie plătit un ministru pentru că este munca unui contabil, a declarat Clara Rotescu, preşedintele Federaţiei Române de Design Vestimentar şi Accesorii (FRDVA).

Declaraţiile domniei sale vin după ce Claudiu Năsui, ministrul Economiei, a postat pe o platformă de socializare lista cu toate contractele de anul trecut privind participarea la târgurile internaţionale.

Clara Rotescu a subliniat: "Mi se pare inimaginabil şi insultător să discuţi cu un ministru de resort pe o platformă de socializare unde «piţipoancele» îşi pun ciorbele şi vacanţele de lux. Vrem să ştim ce îşi doreşte acest ministru al Economiei şi care sunt acţiunile sale în afară de acest atac justiţiar".

Preşedintele FRDVA consideră că atunci când vii la ministerul economiei, trebuie ca în drum spre minister să te gândeşti bine dacă îţi poţi ajuta ţara cu ceva sau o sabotezi voit.

"Aş vrea să ştiu de ce îşi ia salariu în acest moment acest ministru al Economiei şi de ce avem cinci secretari de stat la acest minister nefuncţional. Ce face acest minister în acest moment pentru mediul antreprenorial?", a adăugat Clara Rotescu.

Aceasta consideră că întreaga industrie este pusă la zid şi este foarte grav faptul că este nevoie de justificare pentru că cei din industrie îşi doresc să munciască şi că ţara are dreptul la comerţ extern.

"Suntem într-o situaţia absolut paradoxală în care trebuie să-i explicăm unui ministru al Economiei că de fapt comerţul extern este un motor economic extrem de important", a subliniat reprezentanta FRDVA.

Clara Rotescu a mai spus că programul de promovare la export este unul de imagine la care au acces toate firmele din toate domeniile de activitate care produc ceva în România cu valoare adăugată.

Domnia sa a afirmat: "Rezultatele oferite de programul de promovare la export pentru noi au fost enorme. Acestea sunt cuantificabile prin evoluţia firmelor, prin numărul mare de angajaţi, prin cifrele la export, dar şi necuantificabile prin imaginea adusă ţării".

În opinia preşedintelui FRDVA, oprirea programului de susţinere a firmelor care merg la export şi culpabilizarea tuturor participanţilor la program aduce deservicii de imagine extraordinare firmelor româneşti în detrimentul celor străine şi este o sabotare conştientă şi voită a acestor companii.

Totodată, Clara Rotescu a explicat că acest program este perfectibil, dar este unul "made in Romania", care ar trebui să ofere predictibilitate pentru ani.

Domnia sa a spus: "Federaţia Română de Design şi Accesorii reprezintă branduri româneşti care la ora actuală prin acest program de promovare la export se află printre branduri importante din afară. De exemplu, Maria Lucia Hohan este prezentă pe toate site-urile importante de afară şi a mers ani la rând la târgurile din afară. De asemenea, Ersa Atelier, un brand de rochii de mireasă care a reuşit să se facă cunoscut şi acum se află în toate magazinele importante din Rusia, din Coreea. Am ajuns ca oamenii să stea la rânduri pentru a lua comenzi de la noi şi, în acelaşi timp, să fim arătaţi cu degetul că ajungem să ne aflăm la târguri pe banii statului, unde să nu uităm că statul susţine doar standurile".

Preşedintele FRDVA a mai subliniat că designerii care au reuşit totuşi să meargă recent la Paris sunt prezentaţi ca nişte infractori care au împărţit banii statului, deşi finanţarea oferită de stat nu ajunge la antreprenori.

"A devenit ruşinos să ne ducem să reprezentăm România undeva. Situaţia în care ne aflăm şi discuţiile în care suntem arătaţi cu degetul crează o stare generală de nonsens. Dacă această ţară nu va mai putea fi identificată pe hartă ca ţara brandurilor spre exemplu Gem de Topoloveni, Cris-Tim, Gică Hagi, Rhea Costa sau Clara Rotescu, ce vom deveni? Ţara culegătorilor de sparanghel pentru Germania?", a punctat Clara Rotescu.

Domnia sa a precizat că încet, încet pare că ţara noastră "se vrea furnizoare de sclavi pe plantaţiile altora".

De altfel, Clara Rotescu a ţinut să aducă la cunoştinţă că zilele acestea se desfăşoară la Moscova unul dintre cele mai mari târguri de textile şi unde Italia susţine prin ajutoare de stat identice cu cele prevăzute în programul României de export 100 de branduri italiene, iar Spania susţine 70 de branduri spaniole.

"Faptul că firmele merg la aceste târguri în număr mare sub pavilion naţional înseamnă un bun naţional, brandurile sunt un bun naţional care fac identitatea ţărilor extrem de valoroasă, atractivă şi crează un efect uriaş de aureolă asupra ţărilor de origine. Când merg multe firme unele importante, unele de imagine alături de unele mici, la început de drum, acest efect de aureolă se regăseşte asupra întregii industrii şi întregii ţări", a afirmat preşedintele FRDVA.

Totodată, Clara Rotescu a amintit că Eduard al III-lea a pus în Camera Lorzilor o pernă de lână, care există până astăzi, ca simbol care să amintească în permanenţă că istoria Angliei este clădită pe industria de lână şi pe creştere a oilor. În acelaşi timp, Anglia exporta lână de cea mai bună calitate industriaşilor florentini care puneu umărul să creeze brandul Made in Italia. Vâzând aceste lucruri, în Franţa s-a făcut o infuzie uriaşă de capital în toate dantelăresele din jurul Parisului şi astfel s-au creat produsele Made in France.

"Acesta este începutul industriei luxului. Industria luxului începe cu susţinerea de la stat şi până în ziua de astăzi statele europene susţin în continuare industria luxului", a evidenţiat Clara Rotescu.

Domnia sa a prezentat şi estimările cu privire la aşteptările din industria luxului. Deşi Italia a avut o scădere de 40% a industriei luxului la export, Spania 80%, iar Franţa de 75%, se estimează că industria va creşte de de 1,5 milioane de dolari în 2020, la 2,25 trilioane de dolari până în 2025 pentru haine şi pantofi numai în zona Asia, regiunea Pacific, iar în SUA creşterea este preconizată la 363 de milioane de dolari.

Preşedintele FRDVA a precizat că şi România avea în plan să intre pe piaţa din SUA, dar din cauza pandemiei accesul a fost restricţionat.

Totodată, aceasta a precizat că industria de lux înseamnă cifre mari şi presupune o susţinere a brandurilor ca politică de stat.

Clara Rotescu a mai declarat că, în acest moment, ministrul Economiei şi industria trebuiau să se afle la o masă a discuţiilor şi să stabilească strategii şi soluţii pentru a ajuta firmele româneşti din această industrie grav lovită neexistând evenimente, neexistând o industrie de lux manifestată, toată planeta fiind aproape închisă, însă a fost tăiat şi singurul program de export fără să fie înlocuit cu nimic altceva.

Preşedintele FDRVA a dat exemplu China care investeşte 45 de miliarde de dolari în retehnologizarea industriei textile şi toate fabricile îşi iau măsuri pentru asigurarea unui sector de producere a materialelor sustenabile, dar a trecut în revistă şi ajutorul de 57 de miliarde de dolari pentru revitalizarea industriei textile oferit, în ultimii 5 ani, industriei din Rusia şi în tot spaţiul ex-sovietic.

Clara Rotescu a mai spus că prin participarea la târguri, firmele reuşau să obţină contracte şi comenzi importante care însemna supravieţuire peste an.

"În acest moment suntem puşi în faţa faptului că trebuie să ne redimensionăm tot efortul nostru financiar pentru a găsi o posibilitate să supravieţuim acestui an, acestei guvernări şi acestei paradigme în care funcţionăm la momentul actual", a adăugat Clara Rotescu.