Videoconferinţa BURSA "Piaţa de capital în timpul pandemiei COVID-19 Prejudicii şi oportunităţi"

Actualizare - DAN PAUL, ASOCIAŢIA BROKERILOR: "Vrem ca investitorii să aibă încredere în piaţă şi prin prisma reglementatorului"

Investitorii trebuie să aibă încredere în piaţa de capital şi prin prisma reglementatorului, a spus Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, în condiţiile în care Nicu Marcu, unicul candidat la postul de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a fost votat, ieri, de către plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru restul de mandat până în 2023, ca preşedinte al instituţiei.

Dan Paul a spus: "Aşteptările sunt întotdeuna mari de la preşedintele ASF-ului. Am cunoscut toţi preşedinţii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi apoi ai ASF-ului şi cred că lucrurile au mers din rău în mai rău. Acum poate facem o revenire în «V» şi vom avea o altă abordare. Un dialog cu piaţa de capital pentru că, până la urmă, vrem ca investitorii să aibă încredere în piaţă şi prin prisma reglementatorului".

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor a adăugat: "Atunci când ASF-ul a fost creat, primul preşedinte Ruşanu a fost acuzat de corupţie. Apoi, următorul preşedinte, Mişu Negriţoiu, a încercat să reformeze instituţia, iar noi am crezut că cele trei autorităţi ce au fuzionat vor avea mai puţini angajaţi şi va deveni o instituţie eficientă. Nu a fost aşa, pentru că este foarte greu ca cineva să înţeleagă toate cele trei domenii - piaţa de capital, asigurări şi pensii private. Sunt lucruri care au elemente comune, dar câteodată există şi abordări diferite".

În opinia sa, cazul Wirecard (companie procesatoare de plăţi din Germania care şi-a falsificat datele contabile şi care tocmai şi-a cerut insolvenţa) este un bun studiu de caz pentru ţara noastă.

"Acum acolo Parlamentul controlează de ce Autoritatea de Supraveghere Financiară din Germania nu a văzut frauda de la Wirecard. Şi sunt întrebări care cred că se pot pune şi în România";, a spus Dan Paul, amintind despre cazul Romcab, societate intrată în insolvenţă în anul 2017, după constatarea unor nereguli în raportările financiare privind valoarea stocurilor companiei."

"Iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (n.r. de la noi) nu a dat un răspuns nici până astăzi, nimeni nu a răspuns pentru modul în care raporta această companieI", a punctat preşedintele Asociaţiei Brokerilor.

A.I.

---

Actualizare - HORIA GUSTĂ, AAF: "Trebuie să ridicăm nivelul de educaţie financiară, pentru a obişnui oamenii să economisească"

Nivelul de educaţie financiară al populaţiei trebuie să crească, pentru a avea mai mulţi investitori la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi, implicit, în fondurile de investiţii, a precizat Horia Gustă, preşedintele Consiliului Directoral al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Domnia sa a spus: "Percepţia mea asupra pieţei de capital românească este că a oferit şi oferă în continuare foarte multe oportunităţi (...) Nu sunt adeptul rugăminţilor adresate de către spaţiul privat către Statul Român, ca să-şi listeze instrumentele. Sunt adeptul mai mult al muncii pe care jucătorii din piaţa de capital trebuie să o depună pentru a convinge jucătorii privaţi să vină la bursa de valori. Pentru a face orice este posibil, de către toată lumea, în sensul creşterii educaţiei financiare, pentru că doar aşa vom avea un număr de investitori mai mare la Bursa de Valori Bucureşti şi, implicit, în fondurile de investiţii".

Preşedintele AAF a punctat că statul a transferat responsabiliatea socială a pensiei către mediul privat, prin crearea cadrului legislativ privind existenţa Pilonului II, Pilonului III şi, de la începutul acestui an, existenţa Pilonului IV, de pensii ocupaţionale.

"Prin urmare, aş încerca să ridicăm foarte mult nivelul de educaţie financiară, pentru a obişnui oamenii să economisească, prin intermediul fondurilor de investiţii şi prin intermediul fondurilor de pensii", a spus Horia Gustă.

A.I.

---

Actualizare - SEBASTIAN BURDUJA, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE:

"Piaţa de capital poate să profite de pe urma acestei crize, printr-un parteneriat public-privat"

Piaţa de capital din ţara noastră poate să găsească oportunităţi şi să profite de pe urma acestei crize cauzate de pandemie, printr-un parteneriat între mediul public-privat şi cu câteva condiţii de bază, consideră Sebastian Burduja, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Domnia sa a declarat că în piaţa de capital există probleme atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi oferta.

Sebastian Burduja a subliniat nevoia unui efort de educare a consumatorului român şi vitalitatea încurajării oamenilor să investească în bursă pentru a asigura pe de o parte companiilor finanţarea, pentru a avea un randament mai bun a economiilor lor şi pentru a găsi alternative la piaţa financiar-bancară care este destul de rigidă.

"Cred că trebuie să intervenim pe partea de ofertă în primul rând pentru listarea companiilor de stat. După cum ştiţi aceasta a fost definită încă de la început ca o prioritate a actualului Guvern, nu ştiu câte alte Guverne au avut asta ca prioritate explicită, noi am vorbit încă din programul de guvernare despre listarea companiilor de stat ca Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti şi nu numai", a adăugat secretarul de stat.

Totodată, domnia a consideră că este regretabil că în acest context apar legi de tipul celei care interzice listarea companiilor de stat pentru o perioadă de timp: " Este o iniţiativă legislativă recentă a unor oameni care nu cunosc diferenţa dintre listare şi privatizare şi care, mai mult, promovează acelaşi tip de discurs de tipul «nu ne vindem ţara străinilor»".

De asemena, reprezentantul oficialului a mai spus că listarea la bursă a companiilor de stat nu înseamnă că statul îşi va pierde controlul asupra acestor companii, din contră, înseamnă o sursă de finanţare pentru investiţii sau chiar a altor cheltuieli care au fost amânate de-a lungul anilor, înseamnă o transparentizare a actului de management.

"Cred că sunt primul care spune asta şi recunosc că avem încă mari deficienţe din aplicarea ordonanţei 109 pentru managementul corporativ sunt deficienţe, iar listarea la bursă îţi asigură tocmai mecanisme de transparentizare, de responsabilizare a managementului acestor companii. Rămâne o prioritate înaltă pentru această guvernare şi sper ca împreună să combatem aceste fake news-uri care apar în spaţiul public, să combatem strategiile unor forţe politice de a speria lumea şi a îndepărta lumea de la piaţa de capital şi să avem un motor de creştere economică aşa cum ar trebui să fie în mod normal piaţa de capital în orice economie avansată", a subliniat Sebastian Burduja.

A.T.

---

Actualizare - GHEORGHE PIPEREA: "Cer autorităţilor să vândă titluri de stat mai degrabă pe piaţa de capital decât prin bănci"

Cele peste 70 de miliarde de euro din depozitele bancare trebuie să fie mobilizate şi prin titluri de stat, nu doar prin sistemul bancar, acesta având acum monopol în domeniu, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care a comentat: "De la piaţa de capital aştept mobilizarea capitalurilor. Solicit autorităţilor sa vândă titluri de stat mai degrabă pe piaţa de capital decât prin sistemul bancar".

Gheorghe Piperea a vorbit atât despre "situaţia scandaloasă de la ASF, cât şi despre situaţia, la fel de scandaloasă, de la fondurile de pensii".

Domnia sa a menţionat: "Se întâmplă ca în privinţa a cel puţin trei actori majori ai pieţei de capital - trei dintre SIF-uri (SIF Transilvania, SIF Oltenia şi SIF Banat-Crişana), care sunt stâlpii pieţei de capital din România, sunt dominate de litigii între acţionari. SIF Banat-Crişana deţine SIF Muntenia, lucru care mi s-a părut aberant încă de la început. Este greşit ca un SIF să aibă participaţii la alt SIF. Sunt litigii foarte contondente între acţionari, chiar penale şi, din nefericire, ASF a luat partea unora dintre părţi, s-a implicat în schimbarea unor structuri de conducere. Autoritatea de Supraveghere Financiară nu ar trebui să aibă astfel de party-pris-uri. Există mult prea multe acte emise de ASF care sunt contestate în contencios-administrativ. Pe portalul instanţelor se află un număr enorm de procese în care ASF este pârâtă, ceea ce este un lucru foarte clar că în ASF este ori un grup de persoane foarte intrigante, ori un grup care nu îşi face treaba cum trebuie".

Printre altele, avocatul Piperea subliniază că este inacceptabil ca noua conducere numită la ASF să nu fie audiată, "să nu primească nici măcar o întrebare de la Pralament, care este oarecum angajatorul acestei persoane". Situaţia de la ASF a adus prejudicii pieţei, a mai adăugat specialistul, precizând: "Într-o piaţă de capital care este atât de mică şi plină de orgolii, să existe o situaţie cum este aceea de la ASF, este foarte deranjant. Este un scandal în jurul Autorităţii care îl dublează pe cel din piaţă. Există dispute foarte dure, cu amenţinţări de procese penale şi chiar cu procese penale. Sper ca persoana care a fost numită fără audeiere în Parlament să ia măsuri şi să organizeze activitatea astfel încât ASF să redevină o entitate neutră şi să evite cât mai multe dintre procesele pe care le are în contencios-administrativ".

Gheorghe Piperea şi-a mai exprimat speranţa ca, în curând, să avem nu doar o companie sau două listate la Bursă care să aibă o capitalizare bursieră 3 miliarde lei, cum este Fondul Proprietatea, ci zeci de astfel de companii. În opinia sa, o bună candidată în acest sens este Hidroelectrica, "dar procedurile de listare băltesc de ani de zile, iar acest lucru este un semnal negativ pentru piaţă".

E.O.

---

Actualizare - MARIUS DAN, FRANKLIN TEMPLETON INVESTMENTS ROMÂNIA: "Interesul investitorilor este foarte ridicat pentru activele locale"

Momentul actual este unul în care atât interesul investitorilor instituţionali locali, prin fondurile de pensii, cât şi internaţionali, este foarte ridicat pentru activele din România, conform domnului Marius Dan, Senior Vice-President Corporate Strategy în cadrul Franklin Templeton Investments România.

Domnia sa spune: "În această situaţie, pentru Fondul Proprietatea şi pentru piaţa de capital din România, dar mai ales pentru Guvern, listarea companiilor de stat ar trebui să fie o prioritate. Vorbim despre această prioritate de foarte mulţi ani, iar acum cred că suntem într-o situaţie în care chiar există voinţă politică pentru a aduce pe piaţa de capital câteva din companiile semnificative deţinute de stat, precum Hidroelectrica şi Aeroporturi Bucureşti. Pe această listă ar trebui inclus şi Portul Constanţa".

Marius Dan aminteşte că, în cazul Hidroelectrica, au fost făcuţi deja paşi de către companie în procesul de listare: au fost selectaţi consultanţii pe partea de equity şi cei legali, iar următorul pas ar trebui să fie selectarea consorţiului de bănci care să pregătească tot procesul de listare.

"Din punctul nostru de vedere, această listare ar trebui făcută cât mai repede. Un termen realist ar fi primul sau al doilea trimestru al anului viitor", declară Marius Dan, adăugând: "Sperăm ca legea aprobată de Parlament în acest sens să nu întârzie procedurile de listare pentru că deocamdată nu este promulgată. Argumentaţia inclusă în această lege cu privire la volatilitatea de pe pieţele de capital globale şi faptul că statul ar vinde la un preţ derizoriu nu este în concordanţă cu realitatea din acest moment din pieţele de capital. Dacă ne uităm doar la perfomanţa Nuclearelectrica, această companie a atins un maxim istoric în iunie. Aşadar, investititorii ar putea spune că nu există un moment mai bun pentru a lista o companie precum Hidroelectrica, dată fiind cererea pe care o vedem în piaţă pentru active din sectorul energetic. Suntem convinşi că în cazul Hidroelectrica această cerere ar fi semnificativ mai ridicată prin prisma business-ului pe care îl desfăşoară compania, şi anume producţia de energie 100% din surse hidro".

În opinia reprezentantului Franklin Templeton Investments România, Hidroelectrica ar fi un activ unic în Europa, ceea ce cu siguranţă ar atrage interes din partea multor categorii de investitori, pe lângă cei pe care îi regăsim în piaţa de capital locală.

A.V.

---

Actualizare - Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România: "Contribuţia la Pilonul II ar trebui majorată"

Listarea companiilor de stat va ajuta nu doar la dezvoltarea pieţei de capital, dar şi la îmbunătăţirea guvernanţei corporative pentru societăţile naţionale, a spus Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

Acesta a afirmat: "Despre oportunităţile pentru piaţa de capital din România. Aş spune în primul rând că listarea este foarte importantă pentru a oferi instrumente noi atât investitorilor individuali, cât şi fondurilor de pensii. Statul ar putea susţine dezvoltarea pieţei prin listarea pachetelor minoritare deţinute. Prin listarea companiilor mari avem şanse mai mari să ajungem piaţă emergentă calificată de toate agenţiile (de rating). Iarăşi, foarte important, se îmbunătăţeşte semnificativ guvernanţa companiilor. Investitorilor instituţionali vor vrea să vada rezultate şi cum sunt administrate acele companii. Dau ca exemplu modul în care Fondul Proprietatea s-a implicat în gestionarea pachetelor - asta va duce la randamente mai bune pentru investitori, dar şi pentru stat. Ce va mai asigura listarea de pachete minoritare: transparenţă. Vom vedea cum sunt administrate aceste companii având în vedere că fiecare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti are cerinţe privind raportarea de date pentru evenimente importante".

Adrian Codirlaşu a mai spus că un alt mod de a îmbunătăţi instrumentele prezente la BVB sunt listările de obligaţiuni de către companii, o tendinţă care a prins avânt în ultimul an.

"Se poate încuraja listarea de de obligaţiuni corporative care sunt nişte instrumente cerute de fondurile care investesc în instrumente cu venit fix şi de către fondurile de pensii şi ajută şi la finanţarea economiei reale", a spus preşedintele CFA România.

Totodată, listarea de titluri de stat pe bursă va asigura pentru investitorii individuali un acces mai facil la un asemenea instrument, a mai notat Codirlaşu, adăugând că alte două componente foarte importante pentru dezvoltarea pieţei locale sunt educaţia financiară şi majorarea contribuţiei din salarii pentru fondurile de pensii Pilon II, cel mai mare investitor instituţional de la BVB.

---

Actualizare - MARIUS BUDĂI, MEMBRU ÎN COMISIA BUGET, FINANŢE-BĂNCI DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Revenirea în V a pieţelor bursiere dovedeşte o decuplare de la economiile naţionale"

Tot ce s-a întâmplat în ultima vreme pe pieţele de capital reprezintă o anomalie, în opinia lui Marius Budăi, membru al Comisiei buget, finanţe-bănci din Camera Deputaţilor, care consideră că modul în care acestea au revenit din perioada de criză este prea rapid în comparaţie cu realitatea economică.

Marius Budăi a precizat că "revenirea în V a pieţelor bursiere dovedeşte o decuplare de la economiile naţionale".

Domnia sa a mai spus că este necesar ca titlurile de stat să fie vândute pe piaţa de capital pentru că randamentul va fi mai mare şi că este nevoie de o nouă reglementare privind participarea fondurilor de la Pilonul II de pensii la susţinerea investiţiilor publice din ţara noastră.

Marius Budăi a arătat: "Referitor la participarea fondurilor de pensii private la investiţii, guvernările din ultimii trei ani au ridicat această problemă şi chiar am făcut modificări în OUG 114/2018 care să stimuleze acest lucru, dar actul normativ a fost contestat vehement de anumite companii. Tot ce s-a întâmplat ulterior pe pieţele bursiere, cu fondurile din Pilonul II de pensii, a arătat că am avut dreptate atunci când am ridicat problema privind randamentele acestor fonduri şi al modului în care investesc acestea. Cel mai recent exemplu, este cel de la NN Pensii cu investiţia în Wirecard, iar pentru lămurirea situaţiei am solicitat Autorităţii de Supraveghere Financiară să ne ofere toate datele problemei, deoarece vorbim despre o piaţă emoţională. Consider că legea în acest domeniu ar trebui modificată, în sensul să ne permită să ne îndreptăm, să alegem între cei şapte actori din piaţa Pilonului II de Pensii, sau între actorii care este posibil să acceseze această piaţă în perioada următoare".

Referitor la Autoritatea de Supraveghere Financiară, Marius Budăi s-a declarat nemulţumit de modul în care a decurs audierea noului preşedinte al instituţiei, Nicu Marcu, deoarece ar fi dorit să fie o discuţie mult mai amplă cu privire la modul în care doreşte noul şef al ASF să schimbe lucrurile în zona Pilonului II de Pensii, în zona asigurărilor şi în alte segmente ale pieţei de capital. Domnia sa spus că ar fi necesară o modificarea a legislaţiei în privinţa ASF, care să fie făcută, dacă nu de actuala componenţă a Parlamentului, măcar de Parlamentul ai cărui membrii vor fi aleşi în luna decembrie.

George Marinescu

---

Actualizare - SEBASTIAN BODU, CONSILIER DE STAT LA CANCELARIA PREMIERULUI: "Fondul Suveran va fi un fond de private-equity cu subscripţiii la companiile nelistate la bursă"

Guvernul va aproba în maximum trei săptămâni hotârârea prin care va înfiinţa Fondul Suveran de Investiţii,care va fi un fond private-equity cu bani de la bugetul de stat, a afirmat Sebastian Bodu, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Ludovic Orban.

Consilierul de stat a precizat că actul normativ ce va fi emis de Guvern va pune în implementare dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă 100/2018 şi că intenţia actualului Executiv este de a face un fond de investiţii şi nu un fond de dezvoltare, pentru dezvoltare urmând a fi creată o bancă.

Sebastian Bodu a menţionat: "Am avut discuţii cu reprezentanţii fondului polonez suveran de investiţii şi cu fondul francez de investiţii, ne-am inspirat din ambele, dar am pus mai mult accent pe fondul francez. Fondul pe care îl va constitui Guvernul va fi un fond de tip private-equity, care va obţine prin subscripţiii capital social la companiile nelistate la bursă. Activitatea fondului se va face pe două linii. În primul rând, va fi un fond de fonduri, unde împreună cu participanţii instituţionali şi internaţionali vom pune la dispoziţie sume de bani care să fie investite de actualele fonduri private-equity în IMM-uri. Singura cerinţă este ca sumele respective să fie investite în companii româneşti. A doua linie din activitatea fondului va fi cea dedicată investiţiilor".

Consilierul de stat a menţionat că membrii Consiliului de Supraveghere şi cei ai Directoratului fondului vor fi aleşi după criterii exigente, care implică experienţa în private-equity, în administrarea unor companii foarte mari, şi studii profesionale finalizate cu masterat sau doctorat în economie.

Domnia sa a arătat că fondul va fi constituit în cadrul Guvernului, sub autoritatea acestuia, prin Secretariatul General.

"Fondul nu va avea nicio legătură cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru că ASF administrează fondurile cu bani publici, adunaţi de la investitoriii din piaţă. Fondul creat de Guvern nu este un fond autorizat şi reglementat de ASF şi probabil nu va avea tangenţă nici cu bursa", a precizat Sebastian Bodu.

El a arătat că această abordare este datorată faptului că fondul va funcţiona cu bani de la bugetul public.

"Este necesar să facem distincţie între banii de la buget şi bani publici, ultimii aşa cum sunt definiţi de legislaţia valorilor mobiliare, ca fiind adunaţi prin subscripţii de la investiori şi de la fondurile mutuale, care au nevoie de protecţia ASF. Guvernul face un fond de private-equity şi este un fond suveran pentru că este cu bani de la bugetul de stat", a spus consilierul de stat.

Sebastian Bodu a precizat că, deşi OUG 100/2018 dă posibilitatea acestui fond să primească prin transfer acţiuni în societăţile deţinute de statul român, acest lucru nu se va întâmpla.

"Fondul creat de Guvern nu va prelua acţiuni la companiile naţionale care vor rămâne în administrarea ministerelor pe care le au în portofoliu", a spus Bodu.

El a menţionat că activul net al acestui fond se va calcula la trei luni şi valoarea respectivă va fi postată pe pagina de internet a fondului şi pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului.

George Marinescu

---

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Asociaţia Brokerilor, organizează videoconferinţa "Piaţa de capital în timpul pandemiei COVID-19 - Prejudicii şi oportunităţi", în data de 25 iunie 2020, începând cu ora 10.30.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul BURSA, contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe pagina Youtube a ziarului BURSA.