Este nevoie ca autorităţile şi decidenţii politici să umple golurile care există în acest moment cu privire la securitatea cibernetică şi chiar să fim pionieri în anumite zone din acest domeniu, susţine deputatul Andrei Pop, membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (Comisia TIC) din cadrul Camerei Deputaţilor.
"Nu sunt optimist, dacă ne gândim la faptul că 40% dintre copii nu au acces la învăţământul online. Există lipsă de infrastructură, lipsă de posibilităţi pentru a avea echipamente şi device-uri care să le permită copiilor accesul la sistemul educaţional online. Am văzut că s-au încercat proiecte la nivel guvernamental pentru un efort comun instituţional privind partajarea de infrastructură fizică providerilor pentru a pune o structură de reţea şi internet în unităţile de învăţământ pentru a avea acces", a spus Andrei Pop.
El afirmă că trebuie să existe o viziune unitară în domeniul digital şi că toate componentele dezbaterii din acest domeniu trebuie să fie parte a unei structuri integrate.
"În momentul acesta, componenta digitală este coloana vertebrală a tuturor domeniilor de activitate.
Toate activităţile, indiferent că vorbim despre industria procesatoare - de exemplu dacă ne gândim la un colos sau un combinat -, au interconectate partea de activitate internă, externă comercială, bazată pe infrastructura hardware şi software în domeniul digital. (...) Riscuri există, mai ales în domeniul bancar în această perioadă. Am văzut că toţi providerii de sisteme şi servicii bancare online au început să-şi upgradeze serviciile de securitate, deoarece a existat o intensificare a atacurilor, iar o statistică arată că la nivelul Bucureştiului au fost blocate în acest an peste 450.000 de atacuri. În zonele de vârf, de centru urban, acolo unde există competenţă, lucrurile stau bine, dar trebuie să privim unitar. Dacă ne gândim la continuarea pandemiei, trebuie să ne gândim la riscurile reprezentate de creşterea comerţului electronic, unde există riscul privind protecţia datelor personale, protecţia datelor financiare, care va fi exponenţial pe timp de pandemie", a spus Andrei Pop.
Domnia sa a menţionat că este nevoie de efort dublu, unitar, pentru a continua partea de excelenţă la nivel digital şi de a trece de la o strategie de formă la o strategie de fond. În acest sens, Andrei Pop a făcut un apel la decidenţii politici pentru a feri domeniul digitalizării de factorul politic, deoarece în următorii patru ani este nevoie de foarte multe reforme şi investiţii în domeniu pentru a digitaliza economia şi administraţia şi pentru răspunde provocărilor din acest domeniu.
• Digitalizarea IMM-urilor - o prioritate
Domnul Pop a precizat că, deşi parlamentarii au dezbătut în dese rânduri domeniul securităţii cibernetice şi deşi Camera Deputaţilor are unul dintre sistemele informatice cele mai bine pus la punct la nivel instituţional, la nivel politic avem în acest moment o structură insulară, fapt demonstrat şi de indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) care ne plasează pe locul 26 din 28 în Uniunea Europeană, care ne mai arată că o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi că mai puţin de o treime dintre concetăţenii noştri au competenţe digitale elementare.
"După cum se poate observa, avem o realitate disporporţiontă şi ne trebuie o viziune unitară în domeniul digital. De aceea, îmi doresc o comisie mult mai activă. Din păcate, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor nu este printre cele importante, este secundară pentru decidenţii politici din Parlament şi consider că ar trebui să aibă mai multă vizibilitate şi mai multă atenţie asupra staffului tehnic şi dezvoltării sale, pentru ca să fim o componentă importantă în dezbaterea cu Guvernul şi cu fintech-urile din domeniu", a spus Andrei Pop.
El s-a referit şi la digitalizarea IMM-urilor, în condiţiile în care unele companii din domeniu au avut rol de iniţiatori în promovarea programelor de securitate cibernetică.
"Cele mai multe dintre IMM-uri au avut ca obiectiv principal să îşi continuie activitatea într-un mod neaoş, pentru că în această perioadă prioritatea a fost activitatea economică. În cazul lor, este nevoie de instruire, de training la nivel înalt, chiar de persoane specializate pentru gestionarea riscurilor din domeniul cibernetic, lucruri ce pot fi realizate prin cooperarea dintre factorii politici şi providerii de servicii", a menţionat deputatul Andrei Pop.
Pentru susţinerea digitalizării IMM-urilor, domnia sa a amintit despre voucherele pentru digitalizare lansate în 2018 de Guvern împreună cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Este vorba despre granturi între 30.000 de euro şi 100.000 euro în domeniul digital, care urmau să fie acordate doar pentru cumpărare de infrastructură.
"Nu am reuşit să demarăm acest proiect la nivel politic. Acest tip de voucher ar putea fi promovat la nivel parlamentar sau guvernamental, pentru a extinde cheltuielile eligibile, pentru conversie sau instruirea personalului angajat. Trebuie să facem şi paşi mici, să instruim oamenii complementar, pentru a atinge un nivel gradual, pentru perioada în care locurile de muncă ce necesită aptitudini mecanice vor deveni digitale", a spus Andrei Pop.
Referitor la gradul slab de digitalizare al IMM-urilor, domnul Pop a oferit exemplul judeţului Ialomiţa unde în 2019, din cele aproape 9000 întreprinderi mici şi mijlocii, persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale şi întreprinderi individuale aflate în evidenţa Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, doar 42 de companii aveau site-uri web funcţionale.