Faptul că ţara noastră va găzdui pentru prima dată de la intrarea în UE o agenţie europeană, respectiv Centrul European pentru Securitate Cibernetică, reprezintă o victorie a statului român, conform spuselor lui Anton Rog, directorul general al Centrului Naţional Cyberint.
Domnia sa afirmă: "SRI, nu numai prin Cyberint, ci prin întreg serviciul, a încercat să contribuie la această strategie de aducere a agenţiei în România. Avantajele prezenţei agenţiei în România sunt că aceasta o să producă şi o să se dezvolte pe orizontală. Nu toţi angajaţii centrului vor fi din România, o să avem şi expaţi, unii pe funcţii de execuţie, alţii pe funcţii de conducere, de coordonare.
Este extrem de important că toate proiectele care au legătură cu industria securităţii cibernetice - finanţarea, gestionarea, coordonarea lor - se vor întâmpla prin această agenţie din România. Practic, toate noutăţile tehnologice, noutăţile procedurale care au legătură cu domeniul securităţii cibernetice, altfel spus, ora exactă în materie se va da prin România. O să avem cunoaştere şi o să fim implicaţi prin intermediul agenţiei în toate aceste chestiuni, lucru pe care îl consider excepţional. Agenţia va ajuta România, cel puţin în zonă, să devină un hub în ce piveşte dezvoltarea start-up-urilor şi al industriei în domeniul securităţii cibernetice".
Oficialul Cyberint menţionează că Guvernul trebuie să pună la dispoziţia centrului o clădire. Sediul centrului care se va ocupa de siguranţa cibernetică pentru toate statele membre UE va fi în Bucureşti.
• "Să ducem domeniul IT la 10-12% din PIB ar trebui să procupe pe toată lumea în mod strategic"
Industria securităţii cibernetice trebuie să vină complementar industriei de IT în următorii zece ani şi astfel să reuşim să creştem contribuţia domeniului la PIB de la 6% la 8-10-12%, consideră domnul Anton Rog, care este de părere că trebuie dublat procentul pe care îl au în PIB tehnologia şi "creierele deosebite pe care le are poporul român".
Domnia sa spune: "Povestea este foarte simplă în acest domeniu - nu trebuie să importăm şi să exportăm material, nu trebuie să tăiem păduri, nu trebuie să exportăm materie primă, trebuie doar să avem nişte încăperi relativ moderne, să cheltuim nişte bani pe servere, pe staţii de lucru, pe imprimante, să plătim nişte chirii pentru clădirile respective şi nişte creiere care să creeze plus valoare exponenţială, adică servicii şi produse IT. Să ducem acest domeniu la 10-12% din PIB este ceea ce ar trebui să procupe pe toată lumea în mod strategic în România".
• "Tipuri de atacuri din perioada de pandemiei: ransomware, web defacement, troieni bancari"
Reprezentantul Cyberint aduce în atenţie faptul că, în contextul pandemiei de Covid-19, ţara noastră este vizată de aceleaşi tipologii de atacuri ca până acum: actori statali care ne vizitează, criminalitate cibernetică, atacuri motivate ideologic.
Anton Rog spune: "Legătura dintre acestea şi pandemia de Covid-19 este următoarea - cel puţin în lunile martie şi aprilie, din cauza lipsei totale de informaţii privind modul în care ne va afecta această pandemie, foarte mulţi utilizatori de servicii digitale, individuali şi instituţionali sau copmpanii private, au fost ţinta unor astfel de atacuri motivate statal, ideologic sau de criminalitate cibernetică.
Pe fondul lipsei informaţiilor menţionate, mai ales persoanele expuse, cu vârste de peste 40-50 de ani, au accesat sms-uri, e-mailuri, mesaje instant primite pe diverse reţele, tot felul de link-uri documente şi mesaje în care actorii cibernetici rău intenţionaţi promovau mesaje de tipul «cum să ne vindecăm instant de Covid», «cum să ne ferim de Covid», «tratament minune» etc. Pe fondul lipsei de informaţii, mulţi oameni au accesat astfel de e-mailuri, s-au infectat, ori au infectat infrastructura din instituţiile în care lucrează".
Oficialul Cyberint mai aminteşte că pandemia a obligat cetăţeanul, studentul, elevul, profesorul, compania, instituţia publică sau privată să utilizeze mijloace electronice pentru depunerea/primirea unor documente de comunicare, pentru schimb de informaţii, întâlniri, lucru de la distanţă etc. ca să-şi poată continua activitatea. "Digitalizarea s-a accelerat astfel, dar în acelaşi timp suprafaţa de atac pentru actorii rău intenţionaţi a crescut exponenţial", atrage atenţia Anton Rog, adăugând: "Tipurile de atacuri din perioada de pandemie sunt ransomware, web defacement, troieni bancari. Principalele atacuri care au afectat persoane şi instituţii din România sunt troienii Cerberus, Qbot, Emotet".
• "Ne numărăm printre ţările cele mai ţintite"
România se numără printre ţările cele mai ţintite de actori statali, actori criminali şi actori motivaţi ideologic, conform domnului Rog, care precizează: "Ne confruntăm cu un număr semnificativ de atacuri în fiecare an. Însă, în această perioadă s-au folosit excepţional de contextul Covid şi au trimis e-mailuri, mesaje ţintite mult mai bine scrise, către angajaţi ai unor instituţii publice sau companii importante din mediul economic. Scopul lor este exfiltrarea de informaţii sensibile, care ar putea fi utilizate de o serie de state ostile pentru îndeplinirea unor interese strategice".
Pentru consolidarea sistemului de securitate, Cyberint a propus ca măsuri reconfigurarea cadrului strategic şi legislativ; parteneriate public-private; promovarea culturii de securitate cibernetică; consolidarea cooperării internaţionale cu partenerii noştri strategici.