Vosganian: Privatizarea "Petrom" - o greşeală

• Dan Pazara: "Dacă domnul Vosganian consideră că actul de vânzare nu corespunde legislaţiei comunitare, de ce nu a reacţionat chiar la momentul privatizării, când era deputat?

Privatizarea "Petrom" a fost o greşeală şi un gest iresponsabil, a declarat ieri ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, precizând că redevenţele plătite statului român de către compania petrolieră austriacă OMV sunt la jumătatea celor plătite în restul UE: 6%, faţă de 12% - media UE. Ministrul a precizat: "S-a făcut o greşeală: privatizarea . În clipa în care privatizezi compania care gestionează toate resursele de petrol din România, trebuie să îţi asiguri o marjă de siguranţă".

În acest sens, Varujan Vos­ganian a spus că este posibil ca statul român să verifice dacă vânzarea companiei "Petrom" s-a realizat în conformitate cu legislaţia europeană. Domnia sa a susţinut, totuşi, că nu intenţionează să discute din nou prevederile din contractul de privatizare încheiat în anul 2004 între OMV şi statul român, referitoare la nivelul redevenţelor petroliere. Varujan Vosganian a adăugat: "Din acest punct de vedere, contractul de privatizatre a a fost destul de bizar. Singurul lucru care s-ar putea face, dacă lucrurile merg aşa, ar fi să vedem în ce măsură acest contract corespunde legislaţiei europene, pentru că o redevenţă mai mică cu jumătate decît în restul UE se poate considera un subtil ajutor de stat pentru Petrom".

Dan Pazara, directorul de comunicare al "Petrom", ne-a declarat că privatizarea companiei a fost ratificată printr-o lege, aprobată de Guvern. Potrivit domniei sale, procesul de privatizare a fost unul trans­parent: "Nu înţeleg de ce minis­trul economiei face asemenea declaraţii. Dacă domnul Vosganian consideră că actul de vânzare nu corespunde legislaţiei comunitare, de ce nu a reacţionat chiar la momentul privatizării, când era deputat, şi a reacţionat acum, când creşte preţul ţiţeiului?"

Prin Legea 555/2004 privind privatizarea "Petrom", statul s-a angajat ca, până la 31 decembrie 2014, să nu modifice redevenţele şi să nu introducă noi taxe în regimul de impozitare a activităţilor de explorare şi producţie ale companiei şi filialelor sale. Singura modalitate de intervenţie a statului constă în introducerea unor taxe similare celor aplicate în ţările membre UE.

În iunie 2006, fostul Minis­ter al Economiei şi Comerţului (MEC) a propus Guvernului impozitarea suplimentară a companiilor petroliere, prin introducerea unei taxe de 6% din valoarea producţiei brute anuale, pentru exploatarea zăcămintelor de ţiţei.

Principala companie vizată de introducerea taxei pe activitatea de exploatare era "Petrom", care deţine aproximativ 99% din zăcămintele de petrol din România.

"Tinând cont că suntem obligaţi să menţinem valoarea redevenţelor neschimbată, pe o perioadă de zece ani, ne-am gândit sa venim cu această taxă de exploatare", spunea ministrul economiei de la acea vreme, Codruţ Şereş. Propunerea MEC a fost, însă, respinsă, "fiindcă Ministerul de Finanţe nu a fost de acord cu ea".

Ministrul Varujan Vosganian a avut suspiciuni privind comportamentul fairplay al companiilor petroliere şi în acest sens a adresat o invitaţie Consiliului Concurenţei de a începe o investigaţie privind nivelul competiţiei de pe piaţă. Autoritatea de Concurenţă nu a constatat un abuz de poziţie dominantă pe piaţa internă a petrolului. Cu toate acestea, ministrul Vosganian insistă, spunând că nu e normal ca statul să ofere facilităţi atât de mari în privinţa redevenţelor şi să nu pună condiţii legate de preţul carburanţilor. "Nu e normal să laşi unei companii toate rezervele de petrol, să accepţi o redevenţă la jumătatea celor plătite în UE şi, ca stat, să nu pui nicio condiţie legată de evoluţia preţului", spune domnia sa. Spre comparaţie, ministrul spune că la gaz nu s-a făcut la fel, de aceea preţul a crescut în ultimele 18 luni cu doar 6% în timp ce, pe plan internaţional, gazul s-a scumpit cu 70%.