"Aristocraţii" post-decembrişti ai politicii din România au la activ abia vreo două decenii şi jumătate, nici pe departe trei sute de ani! de petreceri fără griji, de spoliere şi înfometare a celor pe seama cărora trăiesc atît de bine, cu braţele şi cu vieţile cărora şi-au dus războaiele personale sau politice. Cu toate acestea, n-ar face rău, în aceste zile, să ia aminte la vorbele cîntecului auzit prima dată pe străzile Parisului, pe la 1790, pentru ca aproape două secole mai tîrziu să fie, încă, îmbrăţişat cu aplauze furtunoase în spectacolele Parisului postbelic (al doilea RM!), cînd ţîşnea cu forţa unui uragan din trupul firav al unei "simple copile a străzii", marea Edith Piaf:
"Se-apropie pedeapsa pentru voi
Poporul îşi ia dreptul înapoi.
Pe seama capetelor noastre, v-aţi dus traiul,
Ei bine, s-a sfîrşit, domnilor Regi!
Nu mai contaţi pe ale noastre
Curînd le vom avea pe ale voastre,
Căci, legea, acum, o facem noi!
Refrenul spune tot, iar "voioasa" ameninţare a mesajului, ştreangul, nu are nevoie de traducere, nici chiar pentru cineva care nu ştie o boabă franţuzeşte:
Ah, ça ira! ça ira! ça ira!
Les aristocrates a la lanterne.
Ah! ça ira! ça ira! ça ira!
Les aristocrates on les pendra!
Sensul avertismentului, însă, nu este de a băga frica în oasele celor care se joacă în aceste zile cu focul, cu politica şi cu viaţa a milioane de oameni, pentru a-şi realiza ambiţii şi interese minuscule, în raport cu destinul unei naţiuni, ci de a le da o şansă să evite răul uriaş pe care îl pot face României, ca subiect social şi politic colectiv. Din desfăşurarea evenimentelor, apare evident că părţile implicate nu îşi dau seama de pericolele pe care continuă să le genereze prin poziţiile nesustenabile pe care s-au plasat, ori şi mai rău, că le ignoră cu bună ştiinţă.
Meciul nu s-a încheiat după prima rundă! Executivul a fost obligat, de reacţia străzii, să retragă actele normative date cu atîta urgenţă, pentru interese particulare şi de gaşcă, mai mult decît străvezii, şi nicidecum pentru a remaia ochiurile deşirate ale sistemului normativ al justiţiei din România, cum pretinde post factum. Ce s-au hotărît să facă în continuare?
De o parte, Guvernul, să transforme ordonanţa de urgenţă în lege, iar PSD-ul să fluture spectrul unor contra-manifestaţii, îndreptate în principal împotriva Preşedintelui Ioha-nnis, pe care îl consideră vinovatul nu doar moral, ci şi material al situaţiei create şi al poziţiei dezavantajoase în care a ajuns.
Pe de altă parte, "Strada" să mai facă un pas înainte, pe teritoriul proaspăt cucerit şi să ceară, radicalizîndu-şi poziţiile, demisia executivului Grindeanu. În fundal, un joc secund şi reciproc al decredibilizării: "Iohannis e corupt şi avem dovada", susţine partida PSD-Dragnea; "Guvernarea coruptă urmăreşte amputarea instituţiilor şi a demersurilor Justiţiei", vine replica Preşedintelui, dată atît la Bucureşti, cît şi pe meleagurile străine pe care poposeşte. "Guvernul lui (Iohannis), al tehnocraţilor, a dat legi mai rele decît ale noastre, tot pe şest!", se apără nătîng Grindeanu; "Guvernarea nu poate trece peste voinţa poporului", vine replica Preşedintelui. Tipătescu, cu "logica", temperamentul şi neghiobia lui politică s-a înstăpînit deplin peste guvernarea României: "Lupta este desperată. Vrea să ne omoare, trebuie să-l omorîm!". "Nu se poate! O să-i rup oasele mizerabilului!... Nu se poate/.../ Îl împuşc! Îi dau foc! Trebuie să mi-l aducă aici numaidecît, viu ori mort, cu scrisoarea. Ghiţă! Ghiţă! Să vină poliţaiul!"
Aparent, argumentele de fond ale părţilor sunt inexpugnabile: PSD-Dragnea-Guvernul Grindeanu-Majoritatea parlamentară invocă puterea, legitimitatea şi consecinţele politice ale alegerilor din 11 decembrie. Cînd cu aroganţă, cînd cu falsă umilitate, cînd asertiv, liderii PSD nu obosesc să invoce voturile pe care le-au primit ca sursă inatacabilă de legitimitate pentru măsurile pe care le iau în calitate de forţă politică responsabilă de guvernare. Cine se opune nu recunoaşte evidenţa, adică voturile care au dus la constituirea actualei puteri legislative şi executive. În consecinţă, este "duşman al poporului", lucrează pentru ruinarea democraţiei, pentru destabilizarea situaţiei politice din România, ceea ce nu poate fi decît cîştigul duşmanilor ei!
Pentru cealaltă parte, "Strada", susţinută de Preşedintele Iohannis şi de vocile externe ale centrelor de putere care se simt responsabile de starea echilibrelor politice din România, guvernarea a greşit şi, în bună măsură, s-a auto-decăzut din legitimitatea propriei susţineri populare, prin măsurile luate, mai ales cele privind justiţia, lucru probat de amploarea manifestărilor anti-guvernamentale din toată ţara, de evaluările interne şi externe ale consecinţelor măsurilor legislative iniţiate de actuala majoritate.
O parte invocă "Voturile", cealaltă parte trimite la "Oameni". De partea cui este dreptatea?
Pe linie "solomonică", aş putea spune: Şi tu ai dreptate şi tu ai dreptate! Problema cu această soluţie este că nu ne putem permite, aşa cum face Solomon în pilda celor două femei care îşi dispută legitimitatea maternităţii pruncului pe care l-au hrănit la sîn, să ordonăm soldatului să ridice sabia asupra lui şi să-l taie în două, aşteptînd ca mama adevărată să cedeze, acreditîndu-şi astfel, definitiv, legitimitatea susţinerilor ei! În cazul pruncului numit România, pericolul de a-l tăia în două este prea mare şi nimeni nu are căderea ori legitimitatea să îşi asume riscul acesta. Nici Preşedintele, nici o forţă politică sau majoritate parlamentară sprijinită de votul popular. Cei care vor să ştie preţul unei asemenea tăieturi de sabie pe trupul unei societăţi/ţări să ia aminte la Iugoslavia, la Coreea, la Vietnam, URSS şi la nenumărate alte exemple ale istoriei mai vechi, ori mai recente, în care inevitabilul a fost consumat: împărţirea teritorială sau dispariţia statală.
Pe linie "alexandrină", soluţia ar fi să ia cineva sabia şi să taie nodul, ignorînd, trecînd peste soluţia "deznodării". Din păcate, nici această soluţie nu este acceptabilă, întrucît ea conţine un uriaş pericol, o otravă letală. Am auzit, zilele acestea, din gura unor oameni exasperaţi de natura şi prelungirea impasului, de capacitatea "politicii" de a produce dezordine şi tulburare socială, oameni cît se poate de normali, de la locul lor, de cu frica lui Dumnezeu, varianta rea a acestei soluţii: "dictatura". Şi, poate, nu m-aş fi cutremurat atît de tare de spusele lor, dacă nu aş şti că, din nefericire, istoria României este în cea mai mare parte o istorie a dictaturilor, nu una a democraţiilor şi a regimurilor de libertate! Semn că soluţia aceasta a fost, la intervale generaţionale, cea care a revenit ca "soluţie de avarie", în care nu puţini oameni ai "majorităţii tăcute" au crezut sincer şi în care au investit bruma lor de speranţă şi de ideal. Consecinţele, le ştim: dezastruoase, catastrofale, atît pentru ei, susţinătorii ideii, cît şi pentru întreaga societate, cu excepţia remarcabilă a profitorilor obişnuiţi ai regimurilor de dictatură; canalii, păduchi, oportunişti de cea mai joasă speţă, sado-psihopaţi, căpuşe care se îngraşă firesc din sîngele victimei, fără să vadă în asta nici un rău, dimpotrivă.
Nici măcar cîntecul francezilor nu este o soluţie, după cum arată istoria lor întreagă, de la Revoluţie şi pînă astăzi. Ne place sau nu, orice societate îşi construieşte, îşi ridică o "aristocraţie", una "nouă" dacă a distrus-o sau alungat-o, pe cea veche. Problema este nu existenţa în sine a aristocraţiei, ci dacă ea îşi realizează rolurile sociale pentru care a fost creată şi cu ce costuri pentru restul societăţii!
Ce ne rămîne de făcut, atunci?
Răspunsul scurt este: să revenim în punctul zero, pivot, stea polară pentru orice Democraţie, cel în care, în mod natural, oamenii şi voturile sunt o singură entitate, vie, morală, responsabilă, nu sunt două "lucruri" separate! Dezumanizarea voturilor şi de-democratizarea opţiunilor politice la nivelul "omului obişnuit" al societăţii din România zilelor noastre reprezintă cele două capete inseparabile ale monstrului pe care l-am creat şi care, acum, roade lacom la temelia politicii. Nimeni nu are voie să uite că, aşa cum este, actualul sistem politic şi de guvernare, cu toate defectele lui de croială normativă şi instituţională (remediabile!), el încorporează ideile de Libertate şi Democraţie, pentru care cei mai buni copii ai României au murit în Decembrie. Pentru menţinerea în viaţă a acestui sistem s-au făcut, deja, uriaşe sacrificii materiale, dincolo de stricăciunile provocate de clasa noastră politică predatoare, coruptă şi cleptocratică. Nu putem arunca Libertatea şi Democraţia, aşa şchioape cum merg ele în România, pe jgheabul "apelor uzate" ale Istoriei, decît copleşiţi de un sindrom suicidal colectiv, ceea ce nu se întîmplă nici unei comunăţi, decît dacă şi numai atunci cînd îşi uită sau îşi reneagă ultimele şi cele mai adînci repere ale identităţii sale.
Nu pot crede că suntem, deja, acolo!
În cazul pruncului numit România, pericolul de a-l tăia în două este prea mare şi nimeni nu are căderea ori legitimitatea să îşi asume riscul acesta. Nici Preşedintele, nici o forţă politică sau majoritate parlamentară sprijinită de votul popular.
1. Unitatea e solutia nu dezbinarea
(mesaj trimis de Salomeea în data de 08.02.2017, 05:31)
Răspunsul scurt este: să revenim în punctul zero, pivot, stea polară pentru orice Democraţie, cel în care, în mod natural, oamenii şi voturile sunt o singură entitate, vie, morală, responsabilă, nu sunt două "lucruri" separate! Dezumanizarea voturilor şi de-democratizarea opţiunilor politice la nivelul "omului obişnuit" al societăţii din România zilelor noastre reprezintă cele două capete inseparabile ale monstrului pe care l-am creat şi care, acum, roade lacom la temelia politicii.
1.1. negocierea numitorului comun al entitatii (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Silvia în data de 08.02.2017, 05:37)
Si voturile si oamenii, aceasta entitate comunitara isi doreste acelasi lucru, un trai decent, Comunitatea are obiective comune, in structura de profunzime si acestea trebuie scoase in fata, acestea sunt numitorul comun al celor doua capete ale entitatii. Cautarea obiectivelor comune si gasirea solutiilor penru a avea rezultate asteptate comune va fo solutia de rezolvare a conflictului fara conflict. Totul se rezolva prin mediere, la masa negocierilor.
1.2. numitor comun potential (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Penelope în data de 08.02.2017, 13:29)
Care sunt reperele cele mai adînci repere ale identităţii sale pe care si le uită sau si le reneagă?
Apararea identitatii nationale, asigurarea unitatii si inetgritatii teritosiale dar si un trai decent ar putea fi obiective comune ale celor 2 tabere...inamicul este altul nu neaparat aristocratia locala...ci sistemul care creeaza aristocratie.Ea oricum va exista chiar daca va fi inlocuita actuala cu alta noua....cu alte costuri sociale, asa cum scoate in relief autorul articolului....
1.3. dezvoltare umană (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 08.02.2017, 14:05)
Ceea ce este comun pentru toţi actorii este criteriul de dezvoltare umană, care este lăsat la o parte, ca fiind “de durată”. Aici durata este realitatea pe termen scurt. Mai degrabă, această durată este prezentă până când se va dezvolta un sistem global de securitate, cu instituţii funcţionale care să se poată ocupa de forţele globale. Unii dintre prietenii noştri ne-au spus că a vorbi despre mobilizarea logicii securităţii naţionale şi despre rolul conducător al elitelor...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 06:30)
De aici eu inteleg ca autorul recomanda alegeri parlamentare (si eventual si prezidentiale) anticipate.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de d.i. în data de 08.02.2017, 11:37)
cand nu intelegi exista doua solutii, recitesti materialul sau, rami in zona emotionalului si faci afirmatii fara acoperire! reciteste macar ultimele randuri! ca sa nu te faci de kko!
3. Ce simplu este!
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 08.02.2017, 07:00)
Pe masura ce Presedintele isi etala la tribuna valentele de star si de conducator, Dragnea devenea tot mai pamintiu la fata. La sfirsitul discursului, Dragnea era negru, negru de suparare. A mai reusit, totusi, sa ingaime: "Sper să reuşim să facem pace", "Şi eu", a răspuns Iohannis.
In rezumat, Guvernul demisioneaza – la ce ne-ar mai putea fi bun guvernul asta, cu fata sa hidoasa? Ar mai putea el influenta pozitiv tara si strainatatea? Greu de crezut. - , PSD face alt guvern, care nu...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 09:12)
Romania nu mai are timp sa invete democratia. Democratiile de azi au avut cateva sute de ani ib care sa deprinda legile, normele si cutumele democratice.
Singura sansa a Romaniei ar fi un despot luminat care sa ne bage pe gat cu forta aceste deprinderi si apoi sa se retraga, organizand alegeri libere.
O solutie ideala ar fi democratia directa care, in conditiile tehnologice de azi, ar fi perfect posibila.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 08.02.2017, 09:26)
Democratia directa!
Nu eu am postat mesajul de la nr.4.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 09:55)
Globalizarea nu accepta asemenea aberati!
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 08.02.2017, 11:15)
Faptul ca ii spui "aberatie", crezi ca te scutește sa argumentezi?
4.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de d.i. în data de 08.02.2017, 11:45)
asertiunea "democratie directa" scuteste sustinatorul de explicitare?!
in conditiile statelor care depasesc marimea unei "cetati" inseamna "mai mult decat subsidiaritate", adica agreerea optiunii pentru destramarea statului in favoarea unor comunitati locale sufficient de mici pentru a putea "practica democratia directa" si destul de mari, pentru a putea sa si-o permita! Make agreezi subliminalul escamotat de cei care sustin subsidiaritatea ?
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 08.02.2017, 12:00)
Stimate d.i., spre deosebire de antichitate, Ev Mediu si modernitate, astazi, democratia directa poate fi extinsa la nivel national si chiar continental, prin tehnica disponibila.
Prin urmare, nu este vorba nici de subsidiaritate, nici de escamotari subliminale.
4.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de d.i. în data de 08.02.2017, 12:08)
iarta-mi nestiinta, cum?
4.7. "aberatie" incerc sa explic (răspuns la opinia nr. 4.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 12:16)
De ce vine Ford sa produca in Romania? Nu e mai simplu sa produca in Sua si sa aduca masina in Romania?
Cumpara influenta in Romania?
Masina o cumpar la acelasi pret si eu si cel din Sua?
Restul e imaginatie bogata ...
4.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 08.02.2017, 12:43)
Cind te declari nestiutor, ma ia cu frig.
Avem mobile, interneti si televizoare.
Cred ca astia pot face sa votam si la masina de spalat.
Totul e sa nu citesti la festila, daca ai priza, votezi.
Votam toata ziua, de dimineata, la prinz si seara.
Pensionarii cu fata la perete, pot si noaptea, adio parlament!
4.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.7)
(mesaj trimis de MAKE în data de 08.02.2017, 12:49)
Nu prea pricep, scuze!
Vrei sa spui ca democratia directa este nefezabila, din pricina intereselor transnationalelor?
Daca asta vrei sa spui, atunci este impropriu sa spui ca democratia directa ar fi o aberatie, ci normal ar fi sa atragi atentia ca nu poate fi realizata lesne.
Iarta-ma, nu esti suficient de explicit.
4.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.8)
(mesaj trimis de d.i. în data de 08.02.2017, 12:53)
eu sunt pensionar. democratia directa, totusi, se refera la exprimarea puterii in stat! daca se poate si vreti/doriti sa votati la masina de spalat sunt curios cum a-ti vota, de exemplu, bugetul tarii. ori, un proiect de lege (facut de cine?) in domeniul, sa zicem, data fiind actualitatea, "penal"?! cu respect! nu mai deranjez.
4.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 17:23)
A doua fraza.
5. Miticilor ati iesit degeaba in strada!
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 09:53)
Nu ati schimbat nimic!
Stati in casa multinationalele sa faca profit si sa nu fuga din tara.
Luati o multinationala, vedeti ca a cumparat teren in '91, a pornit firma in 2001, in 2007 le-a inchis, toate au in comun acelasi Holding de afara, avocat, oameni alungati in strada, profituri uriase duse afara, Psd atunci, psd acum, nu ne vindem tara, o dam bonus. Suntem colonia multinationalelor?
Cine nu vrea pai e sa mance cozonac! Din Franta :))))
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 10:43)
Articolul poate fi considerat ca o instigare la violenta , prin analogia facuta cu o revolutie sangeroasa , care a generat un numar maxin de ghilotinari.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 10:59)
Revolutie pasnica unde ai vazut?
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 08.02.2017, 11:19)
Tot ziarul BURSA poate fi considerat o instigare la libertatea de conștiința și exprimare și la democratie.
6.3. revolutie la nivel de ideologie (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 08.02.2017, 13:36)
Este nevoie de o revolutie in gandirea ideologica! Nici drepta si nici stanga nu satisface lipsurile majoritatii cetatenilor aflati in stare de precaritate cronica, deja.
Traim intr-o mare firma, nu intr-o entitate politica cu reguli de guvernare proprii, regulile guvernantei corporatiste troneaza...nu te poti ghida dupa aceste reguli ale profitului maxim intr-o societate populata cu fiinte umane, altele trebuie sa fie regulile...altfel ramanem subjugati te transnationalele financiar-bancare...
6.4. Geoguvernanţa (răspuns la opinia nr. 6.3)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 08.02.2017, 13:41)
Geoguvernanţa în spaţiul european reprezentă actorii multinaţionali agregaţi la nivel european, în cadrul European Round Table of Industrialists, în coaliţie cu marile puteri maritime şi continentale - constituind puterea hard, sau societatea politică.
Democratizarea geoguvernanţei implică o largă participare la procesul decizional a altor categorii de actori: puterea în stat, ca un balansor între cele două coaliţii în formare, cea a puterii hard şi cea a puterii soft, cea din urmă...
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.02.2017, 12:35)
Hai Make; nu sunteti chiar asa de isteti, nu te impauna.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 13:46)
"Civilizaţia încetează la graniţa cu apa"?
7.1. concurenţă hiperintensivă (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 08.02.2017, 13:48)
Noţiunea de concurenţă hiperintensivă (excesivă) când ajunge la superlativ, ea generează fenomene negative, la început la nivel micro şi macro (naţional), şi mai nou, la nivel mondoeconomic.
În virtutea tendinţelor actuale ale societăţii, „homo economicus” s-a transformat în „homo competitor” , care prin esenţa sa, nu întotdeauna ia decizii raţionale. Prin orientarea sa determinată exclusiv de principiile concurenţei, acesta impune întregii societăţi un atare...
7.2. ideologia competitivitatii (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 08.02.2017, 13:54)
La nivel mondoeconomic, atunci când lupta de concurenţă se transferă de la nivelul întreprinderilor, la nivelul naţiunilor, ţărilor şi blocurilor regionale, efectele indezirabile ale concurenţei intensive se accentuează. Unul din cele mai grave este polarizarea ţărilor. Ţările competitive sunt, de regulă, cele mai bogate ţări, iar cele mai puţin competitive, sunt ţările sărace. Ca rezultat, primele îşi permit să stabilească ordinea economică mondială, favorabilă, în primul rând, intereselor...
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 15:12)
Foarte interesanta disputa in privinta gemocratiei!
In orice caz, democratia reprezentativa si-a aratat limitele si chiar pericolele.
Sa nu uitam ca Hitler a fost ales democratic!
Eu sunt convins ca se poate imagina un sistem de democratie directa, daca si-ar bate capul niste juristi onesti, in asa fel ca orice lege sa fie aprobata prin vot direct.
Adevarul este ca cei care decid azi, peste tot in lume, nu vor renunta usor la avantajele lor. Ei au format o adevarata casta in care nu intra...
8.1. de acord (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Ana în data de 08.02.2017, 16:12)
Corect! Ati pus degentul pe rana!
8.2. Democraţia directă (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de Ana în data de 08.02.2017, 16:18)
Democraţia directă (cunoscută şi ca democraţie participativă) se sprijină pe participarea directă, nemediată şi continuă a cetăţenilor în actul de guvernare. Astfel, democraţia directă şterge distincţiile dintre guvernanţi şi guvernaţi, ca şi pe aceea dintre stat şi societatea civilă. Putem spune că acesta este un sistem de autoguvernare populară. Cu toate că se originează şi este specifică în Grecia antică, printre manifestările moderne ale democraţiei directe, în cazul României, regăsim...
8.3. Democratia in epoca moderna (răspuns la opinia nr. 8.2)
(mesaj trimis de Silvia în data de 08.02.2017, 16:47)
Democratia in epoca moderna
In gandirea iluminista (Montesquieu si Rousseau, in special) si in ideologiile revolutionare din America si Franta s-au afirmat principiile democratice in mod definitiv impotriva absolutismului. Rousseau a imbinat in teoria contractului social ideea existentei unei vointe generale (inalienabila si indivizibila) a colectivitatii, refuzul oricarei vointe politice individuale sau de partid, invatatura oferita de putinele exemple de democratie directa si aspiratie...
8.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 08.02.2017, 17:16)
Multumesc!
Interventii binevenite.
8.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2017, 18:33)
fals. democratia directa este una, democratia participativa este alta.nimeni nu este ales conform canoanelor democratiei directe! nici primarii, nici presedintii de consilii judetene, nici presedintele statului! mai adanciti incursiunea in tratatele de specialitate! sefu' de trib este ales prin democratie directa!
8.6. implicare (răspuns la opinia nr. 8.5)
(mesaj trimis de Silvia în data de 09.02.2017, 17:02)
Democratia participativa imlica participare in luarea deciziei nu doar vot. Binenteles...