WWF:  "Viitorul sturionilor din Dunăre, incert din 2016"

Specii apărute acum 200 de milioane de ani, sturionii sunt azi pe cale de dispariţie. Cauza o reprezintă pescuitului excesiv, înainte de prohibiţia totală aflată în vigoare până la finalul anului, şi în prezent, pescuitul ilegal pentru caviar, se spune într-un comunicat al World Wide Fund-România (WWF), remis astăzi redacţiei.

"O măsură necesară, dar nu suficientă pentru protejarea sturionilor, ar fi continuarea prohibiţiei după finalul anului 2015. În acelaşi timp, este necesară crearea unor mecanisme prin care pescarii să fie susţinuţi pentru a obţine venituri din surse alternative. Conform datelor obţinute în cadrul proiectului Life+ «Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării», conservarea sturionilor este susţinută şi de autorităţile implicate direct, precum şi de către pescari", menţionează sursa citată.

În România, pescuitul reprezintă o activitate importantă pentru cei din lungul şi din Delta Dunării, majoritatea pescarilor intervievaţi declarând că pescuitul este o ocupaţie full-time, atât în 2013 (64,5%), cât şi în 2015 (57,6%). Cu toate acestea, veniturile din pescuit reprezintă o parte mică din veniturile totale pentru 48,5% dintre pescarii respondenţi (faţă de 76,7% în 2013), doar 12,1% dintre respondenţii români declarând că toate veniturile provin din pescuit. În comparaţie, în Bulgaria, doar 6,7% dintre respondenţi declară că toate veniturile lor sunt obţinute din pescuit.

Întrebaţi dacă ar încerca să obţină venituri şi din surse alternative, cum ar fi turismul sau realizarea unor produse din peşte, majoritatea pescarilor (75,8% dintre cei români şi 90% dintre cei bulgari) spune că se gândeşte la asta. În 2013, mai bine de jumătate dintre pescarii români intervievaţi nu vedeau nicio alternativă de venit la activitatea de pescuit.

"În cadrul proiectului, am încercat să explicam pentru consumatori şi comercianţi regulile de etichetare a caviarului, să mediem şi să îmbunătăţim relaţia dintre autorităţi şi pescari şi, nu în ultimul rând, să oferim sprijin pescarilor care doresc să obţină venituri din surse alternative', a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.

Sprijinul vine şi din partea altor organizaţii care susţin comunităţile de pescari, cum ar fi Asociaţia "Ivan Patzaichin - Mila 23".

"Începând de vara aceasta, încercăm ceva nou: pescaturismul. Propunem turiştilor să încerce, alături de pescari, o zi din viaţa acestora. Este o formă de turism de bun simţ, responsabil, de nişă, care reduce din presiunea pe resursa de peşte, dar mai ales oferă experienţe noi pentru turiştii care vor să se apropie de natură şi de cultura locului. Este ideal pentru Delta Dunării!', a spus Ivan Patzaichin.

Diferenţe între România şi Bulgaria există şi când vine vorba despre stocurile de sturioni. În timp ce bulgarii consideră că populaţiile de sturioni s-au redus considerabil în ultimii 10 ani, pescarii români consideră că acestea sunt la fel (21,2%) sau că sunt mai mulţi sturioni în Dunăre (27,3%) şi doar 30,3% cred că acum stocurile au scăzut, deşi în 2013 aproape jumătate dintre pescarii români intervievaţi considerau că stocurile au o tendinţă de scădere.

Diferenţa dintre cele două percepţii se poate datora faptului că în România pescarii sunt implicaţi în activităţi de monitorizare a sturionilor, spune WWF-România.

În ceea ce priveşte impactul pescuitului asupra populaţiilor de sturioni, 45,4% dintre pescari consideră că, atât capturile accidentale, cât şi pescuitul, reprezintă o ameninţare. Prohibiţia este apreciată ca fiind o măsură bună pentru protejarea sturionilor, dacă aceasta este aplicată corect, spre deosebire de 2013 când majoritatea pescarilor o privea cu reticenţă. În plus, prohibiţia nu mai este considerată ca fiind o ameninţare la adresa asigurării veniturilor pescarilor. Dacă, în 2013, 68% dintre pescarii respondenţi credeau că prohibiţia pe termen lung reprezintă cu adevărat o ameninţare la adresa asigurării traiului pescarilor, în 2015, doar 30,3% dintre pescarii români mai sunt de aceeaşi părere.

"În urma sondajelor de anul acesta, am observat că pescarii ar fi de acord cu o prohibiţie pe termen lung, dacă ar fi recompensaţi când prind accidental un sturion şi dacă ar avea posibilitatea de a câştiga venituri din alte surse", a completat Cristina Munteanu.

Cu toate acestea, dacă în 2013 doar 39,4% considerau că prohibiţia sezonieră ar fi suficientă să protejeze sturionii, în 2015, majoritatea (97%) pescarilor consideră că această măsură ar fi suficientă.

"Sturionii sunt specii prioritare pentru WWF, atât la nivel naţional, cât şi regional sau internaţional. Acest proiect reprezintă doar un pas în viziunea noastră de conservare a populaţiilor de sturioni şi vom continua, alături de partenerii noştri, să dezvoltăm proiecte menite să asigure protecţia şi refacerea populaţiei de sturioni, dar şi pentru renaturarea Deltei şi luncii Dunării. Viitorul sturionilor depinde de strategii care iau în considerare, atât bunăstarea comunităţilor locale, cât şi păstrarea şi refacerea habitatelor de care depind aceştia. Eforturile noastre sunt direcţionate şi spre modelarea politicilor şi strategiilor naţionale şi regionale care vizează conservarea sturionilor, în baza studiilor realizate de institutele de cercetare', a adăugat directorul WWF-România, Magor Csibi.

Finalul lui 2015 marchează 10 ani de când sturionii din Dunăre sunt protejaţi printr-o prohibiţie totală, în România. Interdicţia se aplică, de asemenea, şi pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne şi caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre.

Pescuitul sturionilor este interzis şi în celelalte ţări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kilograme încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicţia este în vigoare şi în Ucraina din 1996, în Georgia din 1967, în România din 2006 şi în Bulgaria din 2011. În Rusia există interdicţia de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia doreşte să extindă această interdicţie şi pentru Marea Caspică.

Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES). Acest lucru înseamnă că sturionii şi produsele provenite de la aceştia trebuie să fie însoţite de documentele CITES în comerţul internaţional şi tot caviarul trebuie să poarte etichete CITES. Chiar dacă etichetarea nu este necesară pentru caviarul produs în Statele Unite ale Americii, dacă produsul vine pe piaţa din Uniunea Europeană (UE) trebuie să aibă etichetă CITES.

Pentru a contribui la conservarea sturionilor, în iulie 2012 WWF a demarat proiectul de comunicare finanţat prin programul LIFE + al UE, "Acţiuni comune pentru creşterea gradului de conştientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunăre în România şi Bulgaria'. Acesta este implementat de WWF în Austria, România şi Bulgaria şi se va încheia la finalul lunii septembrie 2015. Valoarea proiectului este de 770.836 euro, finanţat în mod egal de Uniunea Europeană şi WWF.

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.