ZĂGREAN (ROMBET): "Există discrepanţe între ceea ce spune legea şi ceea ce se aplică «în teren»"

Vicepreşedintele Rombet, Anchidim Zăgrean, a arătat, la o masă rotundă legată de fiscalitatea industriei jocurilor de noroc din ţara noastră, că există discrepanţe între ceea ce spune noua lege a industriei de gambling şi ceea ce se aplică "în teren" de către reprezentanţii autorităţilor fiscale, transmite un comunicat de presă.

Zăgrean a precizat că organizatorii de jocuri de noroc îşi desfaşoară activitatea având obligatoriu ca obiect principal 9200 din Codul CAEN, ceea ce înseamnă servicii în domeniul jocurilor de noroc şi al pariurilor.

"Deducem uşor, aplicând reglementarile contabile conforme cu directivele europene, că această activitate este una de prestări de servicii în comision, care poate să fie, în funcţie de tipul de joc specific: comision fix, stabilit şi încasat direct de organizator, sau comision variabil, care rezultă din diferenţa dintre miză şi premii. Prin urmare, dacă reglementarile sunt atât de clare, de ce autorităţile fiscale din România au o cu totul altă interpretare, atunci când e vorba de veniturile din activitatea de jocuri de noroc?", a declarat Zăgrean.

"Potrivit acestei interpretări eronate, autorităţile consideră că orice sumă încasată de organizatorii de jocuri de noroc reprezintă venit. Dacă am accepta acest raţionament, ar trebui ca băncile să înregistreze, din punct de vedere contabil, toate încasările din conturile clienţilor tot ca venituri. Am ajunge astfel primii din Europa, prin umflarea artificială a PIB-ului cu toate aceste «venituri» nereale...", a adăugat vicepreşedintele Rombet.

Acest punct de vedere, cu privire la interpretarea noţiunii de venit din activitatea de jocuri de noroc, este împărtaşit, de altfel, şi de Odeta Nestor, preşedintele ONJN, care a precizat: "Am participat, săptămâna trecută, în Malta, la o conferinţă pe tema jocurilor de noroc în UE - cu menţiunea că acolo e o cinste să conduci firme de jocuri de noroc, deoarece acestea reprezinta peste 15% din PIB-ul ţării -conferinţă la care am intrebat cum se stabileşte venitul din activitatea de jocuri de noroc. Răspunsul a fost unul unanim, că peste tot venitul organizatorilor îl reprezintă GGR (Gross Gaming Revenue), adică diferenţa dintre miza colectată şi premiile acordate jucătorilor".

Pe de altă parte, reprezentanţii ANAF au ieşit în presă cu o replică referitoare la cazul care a stârnit întreaga dispută.

Astfel, ANAF susţine că "în data de 11.12.2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de faptul că:(...) impozitul pe venit de 5% se aplică asupra veniturilor totale realizate de reclamantă din activitatea de pariuri sportive, fără ca acestea să fie diminuate prin acordarea premiilor sau altor cheltuieli".

Rombet susţine că "ceea ce ANAF omite însă să aibă în vedere, este faptul că, în România, jurisprudenţa (precedentul) nu este izvor de drept".

Anchidim Zăgrean supune atenţiei ANAF şi prevederea din Regulamentul nr. 549/2013 al Parlamentului European si al Consiliului Europei: "Definiţie: sumele plătite pentru bilete de loterie sau pariate constau în două elemente: plata pentru un serviciu către unitatea care organizează loteria sau jocul de noroc şi un transfer curent rezidual către câştigători".

Potrivit comunicatului, această definiţie confirmă cele susţinute de ROMBET, şi anume faptul că doar o parte din taxa de participare la joc, colectată de organizatori de la jucători, reprezintă de fapt venitul organizatorului, sub forma unui comision pentru serviciile prestate de acesta. Cea mai mare parte din totalul sumelor colectate de la participanţii la joc (jucători) se distribuie, sub forma de premii, câştigatorilor.