Ţara noastră merge într-o direcţie greşită, susţin 50% dintre respondenţii Eurobarometrului publicat, la finalul săptămânii trecute, de Parlamentul European, în timp ce numai 20% consideră că direcţia trasată de guvernul Cîţu este cea bună. Frapant la aceste procente este faptul că sondajul a fost realizat în perioada 17-25 august, cu o săptămână înaintea declanşării crizei politice de la Bucureşti prin ieşirea USRPLUS de la guvernare şi introducerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului Cîţu. Cu alte cuvinte, situaţia ar putea fi, în aceste zile, mai dramatică decât aceea prezentată de Parlamentul European în urmă cu trei zile şi numărul românilor care consideră că ţara noastră nu se îndreaptă în direcţia corectă să fie mult mai mare.

A trecut vacanţa mare şi, de astăzi, elevii şi copiii revin în şcoli, licee sau în unităţile de învăţâmânt preşcolare. În urmă cu un an, aproape 2,8 milioane de copii şi adoles- cenţi intrau în unităţile de învăţământ. Condiţiile procesului educaţional nu s-au schimbat semnificativ faţă de cele din 2020, dar este de notat faptul că majoritatea elevilor încep anul şcolar în bănci, prin prezenţa fizică în şcoală, faţă în faţă cu cadrele didactice, din care - conform datelor prezentate de Ministerul Educaţiei - doar 61% (193.430 de persoane) au fost vaccinate împotriva Sars-Cov 2.

Cu toate acestea, situaţia unităţilor de învăţământ din mediul rural este aproape aceeaşi cu cea de anul trecut, când, deşi ne aflam în plină pandemie, ni se trans- mitea zilnic că guvernul se ocupă de investiţii în toate tipurile de infrastructură, inclusiv în cea educaţională. Acum, când ne aflăm în plin val 4 al pandemiei, mai avem în mediul rural sute de şcoli care au WC-ul în fundul curţii, a căror conexiune la internet este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire şi zone în care, din cauza problemelor sociale, a lipsei locurilor de muncă şi a nivelului de trai scăzut, pregătirea copiilor pentru noul an şcolar a reprezentat aproape o corvoadă greu de trecut, mai ales prin prisma creşterii preţurilor produselor în urma majorării tarifelor la energie, gaze naturale şi carburanţi (care a atras o creştere a tarifelor de producţie şi transport).

• Analiză Jing Daily: Marile branduri, obligate să accelereze trecerea la lumea digitală • Diferite mărci vor amâna expansiunea magazinelor fizice şi îşi vor consolida prezenţa virtuală, ca să facă faţă unui nou val de măsuri de lockdown • Pandemia va inversa unele tendinţe, precum "democratizarea" luxului 

Pandemia de Covid-19 a remodelat industria luxului, obligând marile branduri să-şi reinventeze modelele de afaceri şi să-şi accelereze schimbările către lumea digitală, conform unei analize realizate de Jing Daily. Aceasta subliniază că un model de vânzare cu amănuntul bazat pe experienţă, care s-a dovedit de succes anterior pandemiei, a trebuit să fie regândit astfel încît să fie mult mai prezent în domeniul digital.

Politica de coterie este o constată generală a politicii, nu doar a politicii romaneşti. Dar, dacă în paralel cu dezideologizarea indusă de neoliberalism, clanizarea partidelor occidentale a devenit monedă curentă în ultimele patru decenii, la noi aceasta a venit fără să mai fi trecut prin faza ideologică. Încă din anii "90 ai secolului trecut clivajul comunism/anticomunism a ţinut loc de construcţie ideologică, iar clanizarea a venit la pachet cu personalizarea vieţii politice. O personalizare care s-a tradus nu numai prin apariţia unor lideri naţionali autoritari care se visau charismatici, dar, ca urmare a permanentizării - după alegerile locale din 1996-2000 - primarilor, şi la nivel local. Deja după alegerile din 2000 primarii, total dezideologizaţi, au format clanuri locale care au condiţionat politica naţională până la dezintegrarea acesteia. Iar programul Saligny - aşa zisa cauză a crizei guvernamentale actuale - nu este decât un element dintr-o lungă serie care ilustrează acest şantaj permanent asupra guvernelor succesive.

Ultimele date de la Institute of International Finance (IIF) arată o reducere puternică a fluxurilor de capital către pieţele emergente, în special a celor destinate investiţiilor în acţiuni ale companiilor.

După intrări cumulate de 136,6 miliarde de dolari în T1 2021 şi de 72,6 miliarde în T2 2021, finanţările direcţionate către pieţele emergente au fost de 10,3 miliarde de dolari în primele două luni din T3 2021 (vezi graficul 1).

Fluxurile de capital au fost de 4,3 miliarde de dolari în august 2021, repartizate între intrări de 0,8 miliarde de dolari în acţiuni ale companiilor şi intrări de 3,5 miliarde în obligaţiuni guvernamentale şi ale companiilor.

China a avut o contribuţie decisivă în menţinerea fluxurilor de capital în teritoriul pozitiv. Intrările cumulate de capital în China au fost de 10,1 miliarde de dolari în august 2021, în condiţiile în care investiţii de 3,8 miliarde de dolari s-au îndreptat către acţiunile companiilor, iar 6,3 miliarde către obligaţiuni.

În primele opt luni ale anului, valoarea fluxurilor totale de capital către China a fost de 138,6 miliarde de dolari, cu intrări de 35,8 miliarde în acţiuni şi de 102,8 miliarde în obligaţiuni. În cele opt luni anterioare, intrările cumulate de capital în China au fost de 252,9 miliarde de dolari.

Modificările care vizează regulile bugetare ale UE, analizate în prezent, ar trebui să sprijine investiţiile în economia de după pandemie şi, de asemenea, să permită o traiectorie mai realistă pentru reducerea datoriei publice, consideră miniştrii europeni ai Finanţelor, citaţi de Reuters.

Zilele trecute, miniştrii Finanţelor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au discuta, în oraşul Brdo, din Slovacia, despre cum pot modifica regulile bugetare, pentru a le potrivit mai bine la noile realităţi economice, începând din 2023, când vor fi reintroduse. În prezent, aceste reguli, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB, sunt suspendate până la finele lui 2022, pentru a da statelor membre o mai largă libertate de mişcare pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia de coronavirus.

"Vom avea nevoie de o traiectorie de reducere a datoriei care să fie realistă pentru toate statele membre. Trebuie să echilibrăm sustenabilitatea fiscală cu nevoia de a sprijini revenirea economică", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, preluat de Agerpres.

• (Interviu cu Alex Morar, CEO NEPI Rockcastle) 

Reporter: Cum a evoluat activitatea Fondului în cei 14 ani de existenţă pe piaţa românească?

Alex Morar: NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor şi dezvoltator de centre comerciale din zona Europei Centrale şi de Est, a avut o evoluţie pozitivă în România, ceea ce ne face să rămânem încrezători în performanţele viitoare ale companiei. În cei 14 ani de activitate, grupul a investit peste 2 miliarde euro în proiecte de retail real estate şi, doar în ultimii cinci ani, a generat încasări de peste 100 milioane de euro la bugetul central şi peste 50 milioane euro la bugetele locale.

Copilăria era marcată de două date importante, 15 iunie, când începea pătrimea feerică a vieţii de copil, vacanţa de vară, şi 15 septembrie, drama întoarcerii la şcoală, momentul când îţi dai seama că viaţa e nedreaptă, că au trecut prea repede trei luni, că trebuia să fim avertizaţi, cam pe la 1 septembrie, că fericirea avea să se epuizeze, în curând. Nu cred în poveştile cu nerăbdarea de a te întoarce în bancă, să îţi revezi colegii, să povesteşti ce ai făcut în vacanţă, de a te reîntâlni cu profesorii pe care îi iubeai enorm, să primeşti noile manuale, să simţi că ai crescut un an, că eşti mai mare.