Jumătate din români spun că România este pe drumul greşit

Ţara noastră merge într-o direcţie greşită, susţin 50% dintre respondenţii Eurobarometrului publicat, la finalul săptămânii trecute, de Parlamentul European, în timp ce numai 20% consideră că direcţia trasată de guvernul Cîţu este cea bună. Frapant la aceste procente este faptul că sondajul a fost realizat în perioada 17-25 august, cu o săptămână înaintea declanşării crizei politice de la Bucureşti prin ieşirea USRPLUS de la guvernare şi introducerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului Cîţu. Cu alte cuvinte, situaţia ar putea fi, în aceste zile, mai dramatică decât aceea prezentată de Parlamentul European în urmă cu trei zile şi numărul românilor care consideră că ţara noastră nu se îndreaptă în direcţia corectă să fie mult mai mare.

• Vasile Dîncu: "Încrederea în guvern este de doar 21%"

Deputatul Vasile Dîncu, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, consideră că percepţia privind direcţia greşită în care merge ţara noastră, conform celor 50% din respondenţii la Eurobarometrul întocmit pentru Parlamentul European, este cauzată de lipsa de încredere a cetăţenilor faţă de tot ce înseamnă structură politică, guvernanţă în România, instituţii, programe şi proiecte de guvernare.

"În general, constatăm această părere privind direcţia greşită în care merge ţara, de mai multă vreme, de peste două decenii. Întrebarea respectivă este una de atmosferă, pentru a vedea nivelul de satisfacţie colectivă faţă de regimul politic. Acest nivel este în general negativ, în aproape toate sondajele 80% din respondenţi considerând că ţara merge spre o direcţie greşită. Această percepţie, acest procent se îmbunătăţeşte în preajma alegerilor, mai ales după alegerile prezidenţiale, când se constată, pentru o perioadă de trei luni că 40% dintre cetăţeni consideră că direcţia estea cea bună.

Spre deosebire de colegii noştri europeni, la nivel naţional noi măsurăm altfel direcţia: bună sau rea. Acesta este un indicator sintetic pentru că el provine din alţi indicatori. Unul este încrederea în guvern, care este diferită de-a lungul timpului înregistrând creşteri sau scăderi, în funcţie de perioada politică. De exemplu acum încrederea în guvern este de doar 21%. Un alt indicator este încrederea în Parlament şi nici aici nu stăm bine. În acest moment încrederea în Parlament este destul de jos, între 20% şi 25%. Cel mai ilustrativ indicator este însă încrederea în partidele politice, unde din păcate acum ne situăm sub 10% ( între 7% şi 9% în ultima vreme). Acest indicator arată că există o mare neîncredere în tot ce înseamnă structură politică, guvernanţă în România, instituţii, programe, proiecte de guvernare, etc.", a declarat Vasile Dîncu, pentru Ziarul BURSA.

Domnia sa consideră că încă de la începutul guvernărilor de dreapta din ultimii doi ani - Orban şi apoi Cîţu - nu a existat nici măcar o majoritate a votanţilor partidelor din arcul guvernamental care să aibă încredere în guvern.

"Singura încredere mai serioasă este la nivelul administraţiei publice loalce, unde primarul se bucură în general, la nivel naţional, de o încredere situată între 60% şi 62%. Cred că până la urmă, dacă am face o descentralizare serioasă, dacă am întări administraţiile locale, nu am greşi, pentru că vom beneficia de o încredere mai mare din partea cetăţenilor care vor putea partaja mai uşor anumite programe", afirmă preşedintele Consiliului Naţional al PSD.

El precizează că o guvernare fără acceptul şi mobilizarea populaţiei alături de factorul politic nu reuşeşte pentru că oamenii trebuie să aibă încredere în viitor.

"Iar în România, din păcate, oamenii se tem de viitor, mai ales de viitorul copiilor lor. Aproape 80% dintre români spun că le este frică pentru viitorul copiilor şi atunci fac orice pentru ca aceştia să fie educaţi în străinătate pentru a avea o viaţă mai bună, ceea ce duce la menţinerea ridicată a emigrării cetăţenilor şi la depopularea localităţilor, în special a celor din mediul rural", ne-a spus Vasile Dîncu.

Domnia sa mai consideră că faptul că 48% dintre europeni susţin că România merge într-o direcţie greşită este mai grav decât faptul că respondenţii din ţara noastră spun acelaşi lucru.

"Este normal pentru cetăţenii români, aşa cum reiese din analiza anchetelor sociologice, să spună că ţara merge în direcţie greşită, deoarece în acest fel ei polemizează cu politicienii şi cu puterea politică. Dar când din exterior se spune că România merge în direcţia greşită înseamnă că stăm prost cu brandul de naţiune, de imagine externă, cu proiecţia pe care ţara noastră o are în Europa. România este un actor concret al concertului european, îşi îndeplineşte obligaţiile asumate şi nu merită această imagine negativă. Însă, dacă tot timpul ne ocupăm de scandaluri interne şi ne plângem la Bruxelles, se ajunge la percepţia negativă înregistrată din partea europenilor", a concluzionat Vasile Dîncu.

• Cristina Prună: "Ţara s-a oprit în loc din cauza congresului PNL, care pare să fie mai important decât problemele reale ale românilor"

Statistica privind direcţia greşită în care merge ţara noastră este cauzată de faptul că românii nu au încă un trai decent, oportunităţi economice, educaţionale şi profesionale care să le îmbunătăţească nivelul de viaţă, susţine Cristina Prună, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor şi vicepreşedinte al USRPLUS.

"Dacă ne uităm la România comparativ cu celelalte state europene, e clar că pe zona economică şi pe nivelul de trai trebuie să se întâmple mai multe lucruri pentru ca cetăţenii să ducă o viaţă decentă, să aibă oportunităţi economice, educaţionale, profesionale. Oamenii se uită la traiul zilnic şi e important ca nivelul de trai să crească şi salariile să fie la nivel european sau să se apropie măcar de acesta. Iar noi, în programul de guvernare pe care l-am prezentat în campania electorală de anul trecut avem măsura care practic ar creşte valoarea salariului minim prin aplicarea de zero taxe pentru primii 2300 lei. Aceasta ar fi o măsură prin care salariile ar putea să crească şi s-ar simţi o diferenţă de nivel la sfârşitul zilei. Din păcate, la nivelul taxării, ne aflăm în topul european, salariul minim din România fiind unul dintre cele mai taxate venituri la nivelul Uniunii Europene. La fel se prezintă situaţia privind sărăcia în muncă, unde constatăm că foarte mulţi oameni, deşi muncesc zilnic câte opt ore sau mai mult, nu câştigă suficient pentru a-şi asigura traiul zilnic. Din păcate, în ultimele luni, nu s-a întâmplat ce doream să facem, deşi măsura netaxării salariului minim este una necesară şi aşteptată de societate. În privinţa situaţiei economice, e clar că post-pandemie vor fi foarte multe lucruri de făcut - cum la fel sunt şi acum, în valul patru al pandemiei. Pe zona economică, PNRR reprezintă o oportunitate şi sper că munca făcută de colegul meu Cristian Ghinea în aceste luni să se concretizeze şi să avem posibilitatea de a atrage fondurile europene alocate care să ne ajute la redresare şi rezilienţă, precum şi la dezvoltarea ţării şi reformarea mai multor domenii de activitate", ne-a declarat Cristina Prună.

Referitor la efectele negative pe care actuala criză politică le poate avea cu privire la parcursul ţării noastre, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor ne-a spus că respectiva criză se poate încheia rapid dacă Florin Cîţu înţelege că trebuie să demisioneze din funcţia de prim-ministru.

"Actuala criză politică s-ar putea rezolva imediat, dacă premierul şi-ar da seama că de la el a pornit şi că tot el trebuie să îi pună capăt. Dacă ar demisiona, lucrurile s-ar calma şi am reconstrui coaliţia cu un premier care să înţeleagă că într-o coaliţie de trei partide trebuie menţinut un echilibru şi fiecare are un cuvânt de spus. Din păcate atitudinea domniei sale ne-a arătat că nu poate conduce această coaliţie mai departe şi trebuie să plece pentru a avea în continuare o guvernare de dreapta. Ne dorim ca această criză să se termine cât mai repede, cu un vot pe moţiunea de cenzură pe care am depus-o, pentru că este dreptul oricărui parlamentar să semneze o astfel de moţiune şi este o aberaţie că a fost blocată pe motive şi argumente total false. Coaliţia era formata din trei partide. La nivelul acţiunii premierul nu a respectat unul dintre partide şi atunci coaliţia nu mai poate funcţiona. Sper ca această criză poiltică să se termine cât mai repede. Din păcate ţara s-a oprit în loc din cauza congresului PNL, care pare să fie mai important decât problemele reale ale românilor", a afirmat Cristina Prună.

Domnia sa a precizat că senatorii şi deputaţii USRPLUS vor continua lupta în Parlament pentru care dreptul lor constituţional privind moţiunea de cenzură să fie respectat şi moţiunea să intre la vot, deoarece este nevoie să se încheie rapid actuala criză politică şi "românii să aibă din nou claritate în actul de guvernare".

• Claudiu-Richard Târziu: "Guvernul actual nu face ceea ce trebuie pentru ca ţara să se îndrepte spre o evoluţie normală"

Faptul că jumătate dintre respondenţii din ţara noastră la eurobarometrul comandat de Parlamentul European consideră că România merge într-o direcţie greşită reprezintă strict vina guvernului Cîţu, afirmă senatorul Claudiu-Richard Târziu, copreşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR).

"Datele din Eurobarometru arată un lucru evident, pe care nu doar noi cei din opoziţie l-am observat: guvernul actual nu face ceea ce trebuie pentru ca ţara să se îndrepte spre o linie de evoluţie normală, spre revenirea din criza economică în care au aruncat-o membrii Executivului, din cauza măsurilor pripite şi greşite pe care le-au luat sub pretextul combaterii pandemiei. În mod clar, guvernul Cîţu, în cele peste opt luni de când îşi exercită atribuţiile nu a reuşit să rezolve nimic, a adâncit această criză şi de aceea am solicitat demiterea lui prin intermediul moţiunii de cenzură, care sper că va fi supusă dezbaterii şi votului într-un plen reunit al Parlamentului care să aibă loc marţi, 14 septembrie, aşa cum a solicitat colegul meu, George Simion, la plenul de săptămâna trecută", ne-a spus Claudiu-Richard Târziu.

Domnia sa crede că, dacă actualul Cabinet nu va pleca de bunăvoie sau dacă guvernul Cîţu nu va fi demis prin moţiune de cenzură, nemulţumirea populaţiei va creşte odată cu apropierea iernii, prin prisma majorării preţurilor la toate produsele de bază şi la toate serviciile de care au nevoie cetăţenii: încâlzire, electricitate, etc..

"De aceea, mă aştept la o majorare a procentului celor care cred că ţara merge într-o direcţie greşită. Mă mir că acest procent nu este mai mare de 50%, dar mă aştept să crească exponenţial în următoarele săptămâni, pe fondul actualei crize politice generată de prim-ministrul Florin Cîţu", a concluzionat Claudiu Târziu.

• Csoma Botond: "Trebuie să ne ocupăm de agenda reală a cetăţenilor , nu de problemele personale ale unor politicieni sau ale unor partide"

Reprezentanţii UDMR consideră că percepţia oamenilor cu privire la direcţia greşită spre care s-ar îndrepta România este influenţată de fricţiunile din cadrul coaliţiei de guvernare care s-au soldat cu recenta criză politică între PNL şi USRPLUS.

"Datele prezentate în Eurobarometru ne arată că oamenii au reacţionat la criza din coaliţie şi din guvern, deoarece unii nu vor să se ocupe de problemele cetăţenilor ci doar de crize. UDMR doreşte stabilitate şi continuarea guvernării, pentru că este necesar să ne ocupăm de agenda reală a cetăţenilor, în condiţiile în care vedem ce se întâmplă cu preţurile la energia electrică şi la gaze, care au crescut foarte mult, cu euro care a depăşit pragul de 5 lei, cu valul patru al pandemiei. În acest timp, alţii se ocupă cu lucruri meschine. Într-adevăr existau fricţiuni în coaliţia de guvernare pe desfiinţarea Secţiei Speciale şi programul naţional de investiţii Anghel Saligny la momentul întocmirii Eurobarometrului, după ce în primăvară a fost scandalul cu fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Oamenii au văzut în acea perioadă că guvernul nu a funcţionat la parametri optimi, din pricina unor actori care se simt bine doar atunci când există un anumit conflict", ne-a declarat Csoma Botond, liderul grupului deputaţilor UDMR.

El a menţionat că este nevoie ca actuala fază critică să fie depăşită, că părţile aflate în conflict politic trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să se ocupe "de problemele reale care se află pe agenda cetăţeanului şi nu de problemele personale ale unor politicieni sau ale unor partide". Csoma Botond este sigur că, dacă PNL, UDMR şi USRPLUS nu se vor aşeza rapid la masa dialogului şi dacă actuala criză politică va continua în perioada următoare, numărul celor care cred că ţara merge într-o direcţie greşită va creşte.

• 34% dintre respondenţii din România cred că UE merge în direcţia corectă

Din cele 1009 de persoane intervievate în ţara noastră, în cadrul eurobarometrului citat, 28% nu şi-au exprimat nicio opinie cu privire la direcţia în care merg lucrurile, iar 2% au răspuns cu "nu ştiu".

Procentele sunt asemănătoare şi din punctul de vedere al europenilor intervievaţi în legătură cu ţara noastră. 48% dintre aceştia consideră că România merge în direcţia greşită, în timp ce 21% spun că ne aflăm pe drumul cel bun, 28% nu au nicio opinie, iar 2% au răspuns cu "nu ştiu".

Se poate observa că, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european percepţia cetăţenilor în legătură cu ce se întâmplă în ţara noastră este una diferită de aceea promovată de guvernul Cîţu, de Institutul Naţional de Statistică şi de Eurostat în privinţa dezvoltării pe toate palierele: economic, social, politic, etc..

Comparativ cu datele de mai sus, atunci când au fost întrebaţi în ce direcţia merg lucrurile pe plan personal, 39% dintre respondenţii din ţara noastră au spus că într-o direcţie bună şi doar 19% au afirmat că direcţia pe plan personal este greşită. 38% nu şi-au exprimat preferinţa pentru nicio direcţie, situând parcursul propriu undeva la mijloc, în timp ce 4% au spus că nu ştiu cum le merge pe plan personal.

O altă întrebare din Eurobarometru s-a referit la direcţia în care merge Uniunea Europeană. 34% dintre respondenţii din România cred că UE merge în direcţia corectă, în timp ce 27% susţin contrariul, 35% nu au definită clar direcţia pe care se află conceptul european, iar 5% au răspuns că "nu ştiu".

65% din respondenţii din ţara noastră au o imagine bună despre UE, în timp ce 22% se declară neutri şi doar 13% au o imagine negativă.

În ceea ce priveşte condiţionarea efectuării plăţilor din fonduri europene de respectarea principiului privind statul de drept, 85% din românii care au răspuns la sondajul efectuat pentru Parlamentul European, consideră că este necesară o astfel de condiţionare, în timp ce doar 11% se declară împotriva acesteia.

Legat de aşteptările pe care cetăţenii din ţara noastră le au faţă de Parlamentul European, din eurobarometru reiese că românii doresc măsuri pentru susţinerea economiei naţionale şi crearea de locuri de muncă (42%), măsuri împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (39%), investiţii în domeniul sănătăţii (37%) şi acţiuni pentru combaterea schimbărilor climatice (36%).

În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 63% din respondenţii din ţara noastră consideră că acesta va ajuta la redresarea economico-socială a României, dar 56% nu crede că actualul guvern va utiliza corect, în scopul iniţial, fondurile europene primite de la Bruxelles. Această neîncredere se reflectă şi în faptul că 87% dintre respondenţi solicită transparenţă şi control efectiv a sumelor care vor fi cheltuite prin intermediul PNRR.

Eurobarometrul realizat la nivelul UE şi pe fiecare stat membru în parte, în principal pentru condiţionarea alocării fondurilor de principiul respectării statului de drept, a fost publicat în urmă cu trei zile de Parlamentul European, înaintea dezbaterii privind Starea Uniunii Europene, care va avea loc miercuri, 15 septembrie, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.